Oncologie - Epidemiologia Cancerelor

INDICATORI EXTENSIVI

Indicatorii extensivi reprezintă un raport procentual al părţii din fenomenul studiat faţă de întreg. Aceştia sunt utili în oncologie deoarece ajută la obţinerea unor date importante privind:

- Procentul de îmbolnăviri prin cancer pentru o anumită localizare (ex. tumorile osoase reprezintă 1,8% din totalitatea cancerelor)

- Procentul diferitelor tipuri histologice de leziuni maligne ale unui anumit organ (ex. 95% din cancerele corpului uterin sunt adenocarcinoame şi 5% sunt alte tipuri de cancere)

- Repartizarea corectă a unor fonduri pentru tratamentul neoplaziilor în raport cu procentul de îmbolnăviri

INDICATORI INTENSIVI

Indicatorii intensivi arată intensitatea fenomenului sau a unei părţi din acesta raportat la o populaţie bine delimitată în timp şi spaţiu. Principalii indicatori intensivi utilizaţi sunt:

1. INCIDENŢA: reprezintă numărul de cazuri noi de boală (cancer) ce apar într-o anumită perioadă de timp (de regulă un an), într-o comunitate populaţională bine delimitată geografic, raportată la 100000 de locuitori.

Se poate calcula pe grupe de vârstă, sex, rasă, etnie, mediu de locuit (urban, rural), categorii sociale, stare materială, predispoziţie genetică, factori psihologici, status intelectual, etc.

Ex. în SUA în 1984 incidenţa cancerului bronhopulmonar nonmicrocelular era de 365,4/100000 la bărbaţi pentru grupa de vârstă 70-74 ani, iar la femei la aceeaşi grupă de vârstă în aceeaşi perioadă incidenţa era 91,9/100000.

2. MORTALITATEA: reprezintă numărul de decese prin cancer într-o comunitate populaţională dintr-o arie geografică bine determinată, într-o anumită perioadă de timp (de regulă un an) împărţit la numărul de locuitori ai respectivei comunităţi şi înmulţit cu 100000.

Se poate calcula pe grupe de vârstă, sex, etc.

Ex. în 1995 în Bucureşti mortalitatea prin cancer mamar la femei a fost 31,33/100000 de femei.

3. INDICELE DE FATALITATE: exprimă procentul deceselor prin cancer din subpopulaţia de bolnavi cu cancer. (= număr de decese prin cancer împărţit la numărul de bolnavi de cancer şi înmulţit cu 100)

4. PREVALENŢA: reprezintă numărul de cazuri noi şi vechi de boală la un moment dat (de regulă un an) dintr-o comunitate populaţională bine definită geografic, raportat la 100000 de locuitori.

Se poate calcula în funcţie de vârstă, sex, etc.

Valorile indicatorilor pot fi brute sau standardizate.

FACTORI DE RISC IMPLICAŢI ÎN ETIOPATOGENIA CANCERELOR

FACTORI DE RISC AMBIENTALI

Factorii de risc ambientali pot fi factori fizici, chimici, virali, etc.

Factori fizici:

1 Radiaţiile ionizante

2 Radiaţiile ultraviolete

3 Radonul

4 Traumatismele

5 Corpii străini

6 Câmpul electromagnetic

Factori chimici

Numeroşi produşi chimici sunt implicaţi în producerea unor cancere: hidrocarburi aromatice policiclice, pesticide, erbicide, aditivi alimentari, conservanţi, produse cosmetice, medicamente, alcool, tutun, nichel, crom, azbest, arsen, etc. Şi în cazul carcinogenilor chimici există o latenţă mare de la momentul expunerii şi până la apariţia bolii. Carcinogenii chimici acţionează de regulă la nivelul moleculelor de ADN. Majoritatea lor trebuie să fie mai întâi metabolizaţi de către organism pentru ca ulterior aceşti metaboliţi chimic activi să reacţioneze cu ADN-ul, ARN-ul şi proteinele celulare. Carcinogenii chimici necesită de obicei administrări repetate pentru a produce tumori. Perioada de latenţă dintre momentul aplicării agentului şi apariţia tumorii este invers proporţională cu doza zilnică şi doza totală a carcinogenilor.