Sisteme Flexibile de Producție

Curs
9/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 84 în total
Cuvinte : 15024
Mărime: 4.89MB (arhivat)
Publicat de: Silvia Tănase
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cezar Popa

Extras din curs

Pentru examen promovat în sesiunea programatã se acordã suplimentar 1 punct

la nota de examen Nexamen.

Modul în care va fi evaluatã activitatea din timpul semestrului (Nsemestru):

Nsemestru=0.5 x Ntest teoretic + 0.5 x Nlaborator + 1,00 (pentru prezenta la curs

90%)

Test(e) semestru

Var. 1: în numãr de douã (din maxim 3 prelegeri fiecare) se sustin în scris în

timpul semestrului în saptãmânile 4 si 8 sau,

Var. 2: un singur test (din maxim 5 prelegeri) sustinut în scris în timpul

semestrului în saptãmâna 7

2

1.1. DEFINItII, DOMENII DE UTILIZARE, EVOLUtIE

Robotul este un sistem automatizat de înalt nivel al cãrui principal rol este manipularea pieselor si uneltelor,

înlocuind actiunea umanã.

Principalele aplicatii în care utilizarea robotilor industriali are avantaje evidente sunt:

. încãrcarea si descãrcarea masinilor unelte cu comandã numericã (14 %);

. sudurã prin puncte sau pe contur (32 %);

. operatii de ansamblare (20 %);

. vopsire (10 %);

. turnarea în forme a pieselor mari (10 %);

. controlul calitãtii (12 %);

. manipularea substantelor toxice, radioactive (2 %);

Robotul industrial este definit în prezent ca un manipulator tridimensional, multifunctional, reprogramabil,

capabil sã deplaseze materiale, piese, unelte sau aparate speciale dupã traiectorii programate, în scopul efectuãrii

unor operatii diversificate de fabricatie.

Importanta acordatã roboticii, domeniile de activitate semnificative sunt prezentate în figura 1.1.:

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

SUA

Japonia

Germania

Italia

Franta

Anglia

Spania

Suedia

Austria

Rusia

Elvetia

Rep. Ceha

Polonia

Ungaria

SUA Japonia Germania Italia Franta Anglia Spania Suedia Austria Rusia Elvetia Rep. Ceha Polonia Ungaria

2000 89900 389000 91200 39200 21700 12300 13200 6300 3000 5000 3800 1300 500 100 676500

2010 134850 622400 155040 66640 36890 20910 22440 10710 5100 8000 6080 2080 800 160 1092100

Fig. 1.1. a. Repartitia robotilor industriali pe domenii de activitate; b. Evolutia parcului de roboti industriali în

principalele tãri dezvoltate

14%

8%

17%

39%

20%

2%

Turnatorie

Vopsire

Deservire MU

Sudura

Intretinere

Alte domenii

19%

4%

8%

25%

21%

23%

Ansamblare

Vopsire

Deservire MU

Sudura

Intretinere

Alte domenii

a.

b.

SUA Japonia

3

. Robotii mobili (independenti) utilizati din ce în ce mai mult în diverse aplicatii pentru a îndeplini

sarcini complexe în spatii sau medii în care accesul omului este dificil sau imposibil: mediu marin la

adâncimi foarte mari, inspectia anumitor instalatii din industria chimicã sau nuclearã.

. Nanoroboti, medicinã pentru microoperatii.

TERMINOLOGIE SPECIFICÃ ROBOTICII

Pentru diferitele componente ale robotilor industriali, figura 1.2., s-au definit termeni specifici care vor fi

utilizati si în lucrarea de fatã prin preluarea termenilor din literatura anglo – saxonã.

Fig. 1.2. Robot industrial

. bazã;

. structurã purtãtoare (axe 1, 2, 3);

. articulatia pumnului (axe 4,5 eventual 6);

. element cuplor;

. efector;

. axã (rotatie, translatie).

Sursã de

Sistem de programare energie

Sisteme de comandã,

actionare si senzorial

axa 5

axa 1

Bazã

axa 6

axa 3

axa 2

axa 4

Structura mecanicã

structurã

purtãtoare:

axe 1, 2, 3

articulatia pumnului:

axe 4, 5, 6

4

Arhitectura de bazã a robotilor industriali actuali este prezentatã în figura 1.3.:

Fig. 1.3. Arhitectura robotilor industriali

. mediu de lucru;

. sarcinã;

. structura mecanicã;

. sistem de actionare;

. sistem de comandã;

. sistem de prelucrare senzorial;

. sistem de programare;

. sursa de energie;

. I / O modulul de intrãri – iesiri;

. magistrala industrialã.

1.3.1. Clasificarea manipulatoarelor si robotilor pe generatii

Clasificarea pe generatii foloseste drept criteriu de bazã capacitatea masinii de percepere si interpretare a

semnalelor din mediul exterior, precum si de adaptare la mediu în timpul procesului de lucru.

. Manipulatoarele manuale (prima generatie);

. Manipulatoare automate (generatia a doua);

. Manipulatoare inteligente (generatia a treia);

. Robotii industriali din prima generatie sunt manipulatoare automate programabile, având cel putin 3 axe

(dintre care cel putin 2 axe sunt programabile prin învãtare sau printr-un limbaj simbolic).

. Robotii industriali din generatia a doua;

. Robotii industriali din generatia a treia sunt dotati cu senzori inteligenti (prelucrare localã a informatiei) si

utilizeazã elemente de inteligentã artificialã;

. Robotii inteligenti sunt dotati cu programe de inteligentã artificialã avansate, au capacitate de autoinstruire.

Majoritatea robotilor industriali folositi în prezent sunt din generatia 1 si 2.

Preview document

Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 1
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 2
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 3
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 4
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 5
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 6
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 7
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 8
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 9
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 10
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 11
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 12
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 13
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 14
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 15
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 16
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 17
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 18
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 19
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 20
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 21
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 22
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 23
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 24
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 25
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 26
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 27
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 28
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 29
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 30
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 31
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 32
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 33
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 34
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 35
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 36
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 37
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 38
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 39
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 40
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 41
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 42
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 43
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 44
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 45
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 46
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 47
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 48
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 49
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 50
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 51
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 52
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 53
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 54
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 55
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 56
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 57
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 58
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 59
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 60
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 61
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 62
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 63
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 64
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 65
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 66
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 67
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 68
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 69
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 70
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 71
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 72
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 73
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 74
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 75
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 76
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 77
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 78
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 79
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 80
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 81
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 82
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 83
Sisteme Flexibile de Producție - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Sisteme Flexibile de Productie.pdf

Alții au mai descărcat și

Ergonomia și estetica mașinilor unelte

CURSUL NR. 1 INTRODUCERE Estetica este ştiinţa care se ocupă cu senzaţiile frumosului din natură şi din artă, şi cu sentimentele pe care aceste...

Organe de Mașini

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TRANSMISIILE MECANICE Transmisiile mecanice sunt organe de maşini complexe, realizate din mai multe elemente...

Organe de Mașini

1. INTRODUCERE 1.1. OBIECTUL SI IMPORTANTA DISCIPLINEI ORGANE DE MASINI Disciplina Organe de masini – disciplina de cultura tehnica generala –...

Sisteme Flexibile de Fabricație

CONCEPTUL DE FLEXIBILITATE Elementul de noutate în concepţia actuală despre automatizarea proceselor tehnologice îl constituie flexibilitatea sau...

Noțiuni despre sistemele tehnice

1.1.NOŢIUNI FUNDAMENTALE 1.1.1.Produsele tehnice în viziune sistemică Sarcinile tehnice sunt îndeplinite cu ajutorul produselor tehnice, care...

Organe de mașini -3-

3.2. Asamblari tip arbore butuc (prin forma si prin forta de frecare) 3.2.1. Asamblari demontabile prin forma Asamblarile prin forma pot fi: a)...

Reductoare

1. Notiuni teoretice Reductoarele de turatie cu roti dintate sunt mecanisme organizate cu ansambluri independente, formate din roti dintate,...

Cuplaje

11.1. Caracterizare. Rol funcţional Cuplajele sunt organe de maşini care realizează legătura permanentă sau intermitentă între 2 arbori, cu...

Te-ar putea interesa și

Prelucrări prin Deformare

CAPITOLUL 1: Studiu bibliografic 1.1 Introducere Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei şi tehnicii determină tendinţe noi în prelucrarea metalelor...

Aspecte privind conceptul de logistică în managementul întreprinderilor industriale, organizarea activităților de depozitare în întreprinderile industriale

1. DEFINIREA ŞI ROLUL CONCEPTULUI DE LOGISTICĂ ÎN MANAGEMENTUL ÎNTREPRINDERILOR INDUSTRIALE 1.1. Conceptul de logistică. Definire şi evoluţie...

Flexibilitatea Sistemelor de Fabricație

1. Generalitati. În practica industriala de pâna acum, automatizarea se realiza mai ales în cadrul unor sisteme rigide de tipul liniilor de...

Strategia de schimbare organizațională

Conceptul de schimbare Schimbare organizatorică sau managementul schimbarii Schimbarea este un imperativ al lumii sociale şi economice iar în...

Sisteme flexibile de fabricație

1 Descriere generala Un sistem flexibil de fabricaţie este un sistem de producţie automatizat, care poate fabrica, cu un minim de intervenţie...

Managementul schimbării în organizație

Conceptul de schimbare. Schimbare organizatorică sau managementul schimbarii. Societatea contemporană a intrat intr-o fază de schimbare...

Produse și tehnologii destinate producției de automobile

Cum ajuta robotizarea producatorii de componente auto din Romania 23 Metode si tehnologii de mare eficienta economica folosite în managementul...

Locul Conducerii Numerice în Fabricație

1. Introducere Conform [DEX 98], termenul de fabricaţie este definit în modul următor: FABRICAŢIE, fabricaţii, s. f. Proces tehnologic de...

Ai nevoie de altceva?