Consilierea Școlară

Problema consilierii scolare este una considerata de importanta majora în tarile dezvoltate, preocupate de dezvoltarea tinerei generatii. În aceasta etapa istorica, în care rolul scolii este contestat – consilierea educationala pare a fi raspunsul pentru multe dileme. Unii experti considera ca solutia crizei scolii ar sta într-o abordare proactiva a posibilelor probleme cu care actualii elevi, viitorii absolventi, se pot confrunta peste câtiva ani. Sociologi, antropologi, istorici, analisti economici, asistenti sociali – sunt chemati sa faca echipa cu specialistii în consiliere scolara. Elevul va fi beneficiarul unor programe echilibrate, de prevenire si de interventie a consilierilor scolari.

În literatura de specialitate, dar chiar si în documentele oficiale internationale referitoare la acreditarea consilierilor scolari, apar o serie de termeni specifici, care sunt utilizati pentru a desemna aceeasi realitate: consiliere scolara, consiliere educationala, orientare scolara, consilier de orientare scolara si profesionala.

CLARIFICARI CONCEPTUALE

Asociatia Britanica de Consiliere: da urmatoarea acceptie termenului consiliere: “vorbim de o relatie de consiliere atunci când o persoana (consilierul) este de acord în mod explicit sa ofere timp, atentie si respect altei persoane (client). Scopul consilierii este de a oferi clientului sansa de a explora, de a descoperi si de a clarifica modalitatile optime de a-si trai propria viata, de a avea o existenta fericita”. Initial, domeniul consilierii a fost identificat în mod eronat cu cel al psihoterapiei, pentru ca mai apoi sferele celor doua activitati sa se delimiteze net din punct de vedere teoretic. Între cei doi termeni exista diferente semnificative: consilierea este o actiune proactiva, în timp ce psihoterapia este interventia postfactum (de remediere, de terapie).

În momentul actual, s-a conturat clar o serie de tipuri majore de consiliere psihosociala, în functie de situatie si de scopuri: consilierea individuala (traditionala), de grup, de familie, vocationala, consilierea multiculturala (cross-sultural counseling: în comunitatile multiculturale, pentru minoritati etc) si consilierea educationala (care capata nuante diferite în functie de nivelul de scolaritate la care se raporteaza – scoala primara, secundara, liceala sau superioara).

Orientarea (guidance) a fost termenul folosit pe scara larga în prima parte a secolului XX, ca desemnând totalitatea activitatilor pe care un consilier scolar le putea desfasura. La mijlocul secolului, în unele tari precum: Franta, Anglia, Olanda termenul preferat pentru acest specialist era consilier de orientare (guidance counselor.