Școala Prietenoasă Copilului

Şcoala prietenoasă copilului

Oferă experineţe pozitive pentru toţi copii şi promovează starea lor psihosocială bună, respectuld e sine şi încrederea în sine

1. Elevii învaţă din lucrul în grup şi din practicile aplicate.

2. Toţi elevii participă în activităţile şcolare conform intereselor lor.

3. Elevii învaţă cu plăcere şi fără a pune accent pe competiţie.

4. Nu există hăituire între copii la şcoală.

5. nu există pedeapsă corporală în şcoală.

6. Profesorii şi elevii au grijă şi îi ajută pe elevii cu probleme sau în situaţii dificile.

7. Şcoala coordonează activitatea cu centrele de educaţie pre-şcolară pentru a sigura continuitate în dezvoltare.

Promovează egalitatea, respectul, non-discriminarea şi incluziunea tuturor copiilor

8. Şcoala nu clasifică public elevii conform performanţelor. :

9. Şcoala oferă tuturor lelvilor oportunităţi egale, fără a fi părtinitoare.

10. Şcoala dispune de măsuri pentru a ajuta copiii cu nevoi speciale de protecţie (orfani, copii cu dizabilităţi, copii din familii sărace).

Oferă educaţie în baza realităţii vieţii copiilor

11. Şcoala dezvoltă respectul elevilor faţă de părinţi şi pentru conservarea culturii locale.

12. Elevii învaţă obiecte care pot fi utilizate în viaţa reală în localitatea lor.

13. Şcoala sprijină elevii în implementaarea activităţilor ce sprijină comunitatea.

14. Şcoala oferă orientare şi consiiere despre educaţia de mai departe şi modul de viaţă.

Promovează educaţia, comportamentul-şi un mediu care reflectă o stare de sănătate, nutriţie, igienă şi sanitarie bună

1 5. Şcoala promovează şi sprijină sănătatea elevilor şi a tuturor persoanelor din şcoală.

16. Şcoala este mediu fără droguri, jocuri de noroc, violenţă şi pornografie.

Ajută copiii, părinţii şi profesorii să stabilească parteneriate armonioase în spiritul colli.borr.rii

17. Şcoala acordă importanţă cooperării şi colaborării părinţilor şi comitetului şcolii în dezvoltarea şcolii.

18. Şcoala transmite în mod regulat informaţie despre activităţile sale părinţilor şi membrilor comitetului şcolii.

19. Părinţii sunt interesaţi şi sprijină elevii în procesuld e îvăţare acasă.

20. Profesorii şi părinţii tuturor elevilor se întrunesc în fiecare trimestru pentru a se consulta în privinţa comportamentului şi învăţării elevilor.

21. Şcoala promovează interacţiunea elevilor cu cei din jur în baza metodelor democratice (respect reciproc, cooperare şi utilizarea argumentării ăn-soluţionarea problemelor).

22. Şcoala oferă oportunităţi pentru toţi elevii de a se uni în exprimarea opiniei lor în privinţa activităţilor şi vieţii şcolare.

Consolidează guvernarea şcolii prin dicentralizare, abordare comunitară

23. Şcoala promovează participarea părinţilor în discuţii şi deci ţi i privind politicile şi activitiăţile şcolii.

Avantaje, puncte tari ale proiectării constructiviste

Studenţii nu mai sînt obligaţi să respecte un anumit ritm (comun tuturor) de lucru.

Toţi studenţii progresează potrivit ritmului şi spiritului propriu de învăţare. Fiecare are sarcini

dozate, -gradate, propuse în variantele de anexe ale proiectului (portofoliului).

Respectarea riguroasă a exigenţelor formale de elaborare a proiectului este eliminată.

Manifestarea liberă, creativă, adaptarea la specificul situaţiei, al momentului, situaţiei, atît a

profesorului, cît şi a studenţilor - sunt promovate integral.

Elimină necesitatea de a atinge obiectivele (operaţionale),sau de a parcurge întreg conţinutul

prevăzut şi permite profesorului să insiste pe elementele mai puţin înţelese, mai puţin fixate şi

consolidate.

Proiectele iau în calcul şi o mai bună şi eficientă-raportare la diversitatea de situaţii în care se

putea desfăşura uria şi aceeaşi activitate didactică. .

Nu mai este vizat comportamentul strict precizat şi măsurat,/accentul cade pe formarea de

capacităţi, competenţe, atitudini, pe construirea înţelegerii proprii şi prin colaborare, pe raportare

la situaţii reale ale profesiunii didactice.

Acordă importanţă crescută activităţii mentale, reflective şi metacognitive, atît a profesorului

care concepe, facilitează, organizează, îndrumă, cît şi a studentului care explorează, cercetează,

prelucrează propriu.

Nu cuantifică progresul, aproape exclusiv prin comportamente exterioare manifeste, observabile

şi măsurabile, ci pe baza unor competenţe şi experienţe formate în situaţii diverse de învăţare.

Accentuează şi rolul activităţii în grup, socială: atît a profesorului, în proiectare şi realizarea

concretă a activităţii (team teaching), cît şi a studentului prin învăţarea prin cooperare,

colaborare (team learning).

Diversifică rolurile profesorului şi ale 'studentului: nu mai este în prim-plan transmiterea de

cunoştinţe, iar învăţarea nu se mai reduce la asimilare, memorare pasivă a acestora. Nu

favorizează repetabilitatea situaţională, a învăţării, diversificînd contextele de învăţare.

Facilitează diversificarea experienţelor de învăţare, revederea formării competenţelor,

abilităţilor, atitudinilor.

Respinge şablonizarea, tipizarea,' atît, pentru propriul proces de construcţie, cît şi pentru

construcţia şi realizarea situaţiilor de învăţare.

Diversifică variantele acţionale ale profesorului şi ale studentului / elevului implicînd variante,de

proiectare pentru aceeaşi' activitate.