Dinamica grupului

I. DEFINITIA SI CLASIFICAREA MICROGRUPURILOR

Studiul microgrupurilor este deosebit de productiv pentru ca omul participa la viata sociala prin intermediul microgrupurilor, iar microgrupurile variaza in ceea ce priveste caracteristicile sau climatul, productivitatea, angajarea in sarcina, numar de membrii, toate acestea punandu-si amprenta asupra membrilor sai si asupra eficientei grupurilor.

Grupul discpune de proprietati independente.

Definitii

1. Definitia sintetica:

Grupul mic reprezinta o formatiune psihosociala bine definita, constand intr-o ierargie unitara si durabila de statute si roluri, structurate in jurul anumitor seturi de norme si valori.

2. Definitia analitica:

Grupul mic reprezinta o multime de persoane, cel putin doua, care poseda urmatoarele caracteristici:

a) participa direct la realizarea unei sarcini impusa din afara sau adoptata prin consens;

b) natura si structura sarcinii activitatii grupului influenteaza anumite decizii, procese de grup, fenomene;

c) membrii grupului interactioneaza direct pe tot parcursul sarcinii comune pe baza unor norme, valori si modele comportamentale si atitudinale impuse si/sau adoptate de grup;

d) numarul relativ redus de membrii face posibila perceptia interpersonala directa;

e) relatiile afective sunt foarte intime (antipatii, simpatii);

f) in contextul actiunilor comune exista o diferentiere a rolurilor, dar si o puternica interdependenta. Evident, in functie de natura grupului vor mai aparea si alte caracteristici (grupul de munca, educational, militar);

g) participantii au contiinta apartenentei la grup si se recunosc ca membrii ai aceluiasi grup.

Clasificare

a) Dupa natura activitatii:

- grupuri de munca

- grupuri educationale

- grupuri sportive

- grupuri militare

- grupuri de creatie

- grupuri de recreatie

b) Dupa pozitia in grup:

- de apartenenta

- de referinta (grupul in care individul ar vrea sa participe)

c) Dupa natura relatiilor:

- grupuri primare (fata in fata)

- secundare

d) Dupa gradul de institutionalizare:

- formale (oficiale – printr-un act)

- informale (neoficiale)

Grupul oficial poate sa corespunda cu grupul informal, dupa cum in interiorul unui grup formal pot exista mai multe grupuri informale sau un membru intr-un grup formal poate sa apartina unui grup informal.

GRUPURI FORMALE GRUPURI INFORMALE

1. se constituie pe baza unor acte si norme oficiale 1. se constituie din initiativa membrilor, spontan, pe baza unor interese comune, nemultumiri fata de sefi etc.

2. au scop productiv, economic 2. au scop de promovare a ideilor proprii si a intereselor

3. apartin structurii organizatorice 3. nu apartin structurii organizatorice

4. regulamentul de functionare este oficial si obligatoriu 4. regulamentul este neobligatoriu, toleranta mai mare

5. se modifica odata cu modificarea structurii organizatorice 5. nu se modifica

6. sunt conduse de un sef investit oficial, cu autoritate 6. sunt conduse de un lider ales sau recunoscut datorita competentei, autoritatii unor factori psihologici

II. ANALIZA CARACTERISTICILOR DE MICROGRUPURI (minim 2 membrii)

A. Marimea grupului – parametrii definitorii:

a) daca limita inferioara este cea acceptata (de 2 membrii), limita superioara poate atinge 30-40, uneori 70-80 de oameni;

b) functie de numarul de membrii, se face distinctie:

- grupuri mici cu numarul de membrii spre limita inferioara de la 2 la 15-20 oameni;

- grupuri mici cu numarul de membrii spre limita superioara de la 20 in sus.

1. Grupuri mici (limita inferioara: 2-20 oameni):

a) membrii grupului pot participa mai usor, daca doresc, la realizarea sarcinii, in mod egal cu ceilalti;

b) eficienta grupului este determinata in mai mare masura in mod direct de valoarea fiecarui participant (se stie ca grupul mic produce de mai multe ori fenomenul de facilitare sociala; in grup cresc performantele individuale). Prezent celorlalti faciliteaza producerea de catre indivizi a comportamentelor, prezenta celorlalti poate inhiba;

c) in astfel de microgrupuri, contributia fiecarui membru la realizarea sarcinilor este mai usor de observat de catre lider, sef;

d) influenta unui membru asupra celorlalti si asupra grupului in intregime este mai mare;

e) satisfactia de participare la activitatile de grup este mai mare;

f) fenomenele psihosociale, grupul in intregime, pot fi mai usor influentate in mod direct de catre lider;

g) in astfel de microgrupuri exista o subiectivitate mai pronuntata in aprecierea faptelor savarsite de catre un membru al sau;

h) in fenomenele de grup exista o probabilitate sa se implice toti membrii;

i) in grupurile formale, dar si in cele informale, uneori, anumite fenomene se pot desfasura in regim de autointretinere.