Cuprins
- 1. Istoricul, locul şi rolul psihologiei resurselor umane
- Organizaţia
- Grupul
- 2. Personalitatea umană – omul ca întreg
- Abordarea constructivită a personalităţii
- Tipologia probelor de cunoaştere a personalităţii
- 3. Motivaţia
- Locul şi rolul motivaţiei în dinamica resurselor umane
- Factorii motivatori
- Teorii psiho-organizaţionale privind motivaţia
- 4. Comunicarea în resursele umane
- Comunicarea organizaţională
- Comunicarea resurselor umane
- Optimizarea comunicării interpersonale
- Comunicarea – factor-cheie în creştrea performanţei organizaţionale
- 5. Planificarea şi recrutarea resurselor umane
- Planificarea resurselor umane
- Recrutarea resurselor umane
- Tehnici de recrutare a resurselor umane
- 6. Selecţia resurselor umane
- Definire şi caracteristici
- Criterii de selecţie
- Activităţile procesului de selecţie a resurselor umane
- Interviul de selecţie1
- 7. Integrarea profesională
- Natura şi conţinutul integrării profesionale
- Conceperea unui program de integrare profesională
- Metode de integrare profesională
- 8. Instruirea resurselor umane
- Analiza de nevoi
- Proiectarea programului de instruire
- Instruirea propriu-zisă
- Evaluarea programelor de instruire şi formare profesională
- 9. Performanţa profesională
- 9.1. Sistemul de evaluare a performanţei
- 9.2. Metode şi tehnici de evaluare a performanţei
- 9.3. Implementarea sistemului de evaluare a performanţei
- 10. Recompensele resurselor umane
- 10.1. Factorii care influenţează mărimea recompenselor
- 10.2. Cerinţe unei strategii de recompensare
- 10.3. Sistemul de salarizare
- 10.4. Structuri salariale
- 11. Natura şi tipurile de conflicte din cadrul resurselor umane
- 11.1. Tipuri de conflicte
- 11.2. Cauzele conflictelor
- 11.3. Relaţia dintre putere şi conflict
- 11.4. Sisteme de negociere şi rezolvare a conflictelor
- 11.5. Strategiile mentale ale negociatorului
- BIBLIOGRAFIE 126
Extras din curs
Capitolul 1. ISTORICUL, LOCUL ŞI ROLUL PSIHOLOGIEI
RESURSELOR UMANE
- Istoric
În anii ’80, cerinţele din domeniul social, care vizau eficienţa şi performanţa, au impus adoptarea unor strategii de management în orice domeniu socio-economic. Aceste strategii au vizat organizarea, coordonarea, previziunea, antrenarea, motivarea, controlul şi evaluarea organizaţiilor, colectivelor şi grupurilor umane implicate în procesul de productivitate.
Psihologia resurselor umane apare datorită unei necesităţi de eficienţă şi performanţă în orice activitate, fenomen controlat de către management, care a fost factorul decisiv în naşterea acestei discipline.
Conceptul de resurse umane este mult mai general decît cel de forţă de muncă. Dacă forţa de muncă viza din punct de vedere psihologic calităţile umane pentru producerea de bunuri (până în 1990 intelectualii nu erau forţă de muncă), conceptul de resurse umane vizează nu numai calităţile specifice necesare producerii de bunuri, ci şi pe cele generale: personalitatea, grupul, organizaţia.
Primul curs de resurse umane s-a ţinut în 1985 în California. În România, primul curs de psihologie a resurselor umane s-a ţinut în 1990 la Bucureşti.
- Obiectivele psihologiei resurselor umane:
Obiective strategice:
- Organizarea, planificare şi controlul membrilor organizaţiei.
Obiective operaţionale:
- Activităţile de conducere zilnică a grupurilor;
- Asigurarea unei atmosfere interpersonale optime pentru realizarea scopurilor organizaţiei;
- Formarea şi întreţinerea calităţilor psiho-sociale necesare unei organizaţii (inventarierea potenţialului psiho-social al unui individ şi luarea de măsuri pentru creşterea potenţialului psiho-productiv).
Psihologul de resurse umane nu lucrează singur, ci în echipă, pentru că, în funcţie de mărimea organizaţiei, nu se poate descurca singur, ci împarte munca cu sociologul, pedagogul, juristul, statisticianul, economistul.
Psihologul se ocupă doar de o parte din activitatea managerială. Scopul central este factorul uman. Factorul uman este foarte important pentru funcţionarea sistemului organizaţiei.
- Etapele activităţii unui psiholog de resurse umane
I. Conceperea sistemului de resurse umane
Trebuie luate în calcul obiectivele organizaţiei:
- analiza sarcinilor şi/sau activităţilor specifice obiectivelor urmărite; în funcţie de aceasta se va concepe volumul organizaţiei;
- stabilirea performanţelor minimale individuale pentru fiecare activitate; în funcţie de aceasta se fac ulterior integrări;
- determinarea tehnologiilor cele mai potrivite calităţilor umane şi a modului de operare cel mai performant.
II. Proiectarea sistemului resurselor umane
- stabilirea de sarcini specifice;
- dimensionarea finală a necesarului de personal având în vedere doi vectori:
- vectorul calitativ: urmăreşte specializarea optimă a personalului;
- vectorul cantitativ: numărul optim de personal pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor.
- constituirea grupurilor de activităţi; aceste grupuri trebuie constituite pe baza afinităţilor de ordin psiho-social existente între viitorii membri.
Metoda folosită tradiţional în această privinţă, metodă neeficientă, grupa membrii grupurilor de activităţi în ordine alfabetică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Psihologia Resurselor Umane.pdf