Psihomotricitate - Dezvoltarea Psihomotorie a Copilului de la O la 6 Luni

Obiective:

- cunoaşterea definiţiei psihomotricităţii, a structurii şi caracteristicilor acesteia

- cunoaşterea factorilor care influenţează dezvoltarea psihomotorie

- cunoaşterea noilor teorii în sfera psihomotricităţii

- cunoaşterea dezvoltării copilului având vârsta cuprinsă între 0-6 luni

1. Definiţia psihomotricitătii şi caracteristici psihogenetice

Psihomotricitatea este o funcţie complexă, care integrează şi conjugă elemente motorii şi psihice care determină reglarea comportamentului individual, incluzând participarea diferitelor procese şi funcţii psihice, asigurându-se execuţia adecvată a actelor de răspuns la diferite situaţii-stimul.

Motricitatea - ca substructură funcţională a psihomotricitătii - este denumirea globală a reacţiilor musculare prin care se realizează mişcarea corpului sau a diferitelor sale componente. Dar s-a constatat că întârzierile în dezvoltare sau diferite perturbări funcţionale ale mişcării/coordonării corpului şi a componentelor sale vizează calitatea mişcării cerută de o anumită sarcină sau situaţie stimul. Această calitate, mai mult sau mai puţin perturbată, a mişcărilor şi mai ales a unor gesturi, este determinată de felul în care sunt receptate şi interpretate informaţiile, precum şi de calitatea actului de răspuns - care este influenţat nu numai de factori motrici, ci şi de factori cognitivi, afectivi, motivaţionali, volitivi etc. Deci, este vorba de un act mult mai complex, care conjugă capacităţile motorii cu cele psihice în realizarea acţiunii, iar acest act este denumit psihomotricitate. (Fig. 1)

Noua concepţie a educaţiei psihomotorii şi a reducării prin mişcare vizează întreaga personalitate a copilului, deoarece urmăreşte asocierea permanentă a acţiunii şi cunoaşterii. Astfel, în opinia lui J. Benes (1972) şi a Juditei I. Laszlo şi J. Ph. Bairstow (1985), educaţia psihomotorie sau psiho-neuro-musculară trebuie să se adreseze în acelaşi timp muşchilor şi sistemului nervos cât şi inteligenţei, pentru a nu deveni un dresaj. Atingerea obiectivelor educaţiei psihomotorii vizează "o integrare progresivă a achiziţiilor care vor deveni apoi obiect de cunoaştere şi reflecţie pentru copil". Redăm, în paginile următoare, reperele esenţiale ale dezvoltării psihomotorii între 0 şi 3 ani, repere la care ne raportăm în educaţia şi recuperarea psihomotorie.