Curs - Misiunea Bisericii și Deschiderea Ecumenică în Mileniul III

Domeniu: Religie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 189 în total

Cuvinte : 87338

Mărime: 286.53KB (arhivat)

Publicat de: Catalin N.

Puncte necesare: 0

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Arhiepiscop Nifon

Curs Misiologie si Ecumenism, Master Teologie UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE TEOLOGIE MASTER „DOCTRINĂ, ŞTIINŢĂ, MISIUNE”

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. MISIUNEA CA VOCAŢIE APOSTOLICĂ A BISERICII 4
1. 1. Etimologia cuvântului „misiune” 4
1. 2. Temeiuri biblice pentru misiunea creştină 5
1. 3. Exigenţele misiunii: a) Predicarea Evangheliei 14
b) Transmiterea Tradiţiei 17
c) Inculturaţie şi identitate culturală 19
d) Lumea şi exigenţele ei 21
1. 4. Sfânta Treime – model al misiunii creştine 23
2. MISIUNEA BISERICII ÎN PROCESUL SECULARIZĂRII ŞI EFECTELE ACESTEIA ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ 30
2. 1. Etimologia şi înţelesul actual al secularizării societăţii 30
2. 2. Conceptul de „secularizare” de-a lungul timpului 32
2. 3. Secularism şi creştinism 36
2. 4. Biserica Ortodoxă şi fenomenul secularizării 38
2. 5. Fenomene înrudite sau deviate din secularizare 41
2. 6. Sincretismul religios şi secularizarea 42
3. DEMNITATEA ŞI RESPONSABILITATEA PERSOANEI UMANE PRIVIND SECURITATEA GLOBALĂ DIN PUNCT DE VEDERE CREŞTIN 45
3. 1. Persoana umană – creatoare şi beneficiatoare de drepturi şi îndatoriri 46
3. 2. Responsabilitatea şi imputabilitatea acţiunilor persoanei umane 54
3. 3. Drepturile omului într-o Europă creştină 57
3. 4. Vocaţia europeană a creştinismului ortodox 62
3. 5. Pluralism şi toleranţă în România şi Uniunea Europeană 69
3. 6. O viziune europeană a unei libertăţi responsabile 74
4. ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ ŞI ECUMENISMUL 83
4. 1. Ca „toţi să fie una” - din punct de vedere ortodox 84
4. 2. Începuturile Mişcării ecumenice 89
4. 3. Biserica Ortodoxă Română şi intrarea în Consiliul Mondial al Bisericilor 95
4. 4. Baza dialogului intercreştin desfăşurat în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor 96
4. 5. Locul spiritualităţii româneşti în relaţiile intercreştine 101
4. 6. Misiune şi prozelitism 103
4. 7. Principii, mijloace şi metode de prozelitism sectar. Prevenirea şi combaterea lor 104
5. TEOLOGIA ORTODOXĂ ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ 115
5. 1. Biserica locală şi universală 115
5. 1. 1. Cultura universală 115
5. 1. 2. Cultura naţională 116
5. 2. Cultura secularizată şi consecinţele ei 118
5. 3. Ortodoxia şi societatea 121
5. 4. Peisajul cultural românesc 123
5. 5. Evanghelie şi cultură 127
5. 5. 1. Problema inculturaţiei şi a identităţii culturale 127
5. 5. 2. Teologia ortodoxă şi cultura românească 129
5. 6. Ortodoxia şi românismul 132
5. 7. Evanghelia în cultura românească 135
6. PROBLEMA INCULTURAŢIEI 140
6. 1. Reîncreştinarea Europei 140
6. 2. Relaţia Bisericii creştine cu naţiunile 146
6. 3. Inculturaţia şi problemele sale 151
6. 4. Ortodoxia românească şi misiologia creştină 156
6. 5. Evanghelie şi cultură 160
6. 6. Misiune şi cultură 164
7. CULTURA PREOTULUI - NECESITATE ŞI PAVĂZĂ ÎN ACTIVITATEA PASTORAL-MISIONARĂ 169
7. 1. Atitudinea Sfinţilor Trei Ierarhi faţă de cultura elină 170
7. 1. 1. Sfântul Vasile cel Mare (330-379) 171
7. 1. 2. Sfântul Grigorie de Nazianz (330 - 390) 173
7. 1. 3. Sfântul Ioan Gură de Aur (354 - 407) 175
7. 2. Pregătirea în şcolile teologice 176
7. 3. Pregătirea teologică 177
7. 4. Cultura generală 179
7. 5. Studiul personal 181
7. 6. Cateheza şi predica, mijloace de propagare a culturii preotului către credincioşi 182
7. 7. Forme de activitate culturală desfăşurate de preot 186

Extras din curs

1. MISIUNEA CA VOCAŢIE APOSTOLICĂ A BISERICII

1. 1. Etimologia cuvântului „misiune”

Misiune (de la verbul mitto, ere - a trimite) înseamnă acţiunea de a anunţa Evanghelia mântuirii, ca martor al lui Hristos (Fapte 1, 8), în numele lui Hristos: „Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi” (Ioan 20, 21). Este acţiunea de a comunica, a transmite şi a universaliza Vestea cea Bună, chemând pe toţi la pocăinţă, la convertire personală şi la botez în numele Sfintei Treimi, spre iertarea păcatelor (Fapte 2, 37-38) şi viaţă în comuniune. „Misiunea este trimiterea Bisericii în lume în vederea universalizării Evangheliei şi a integrării oamenilor în Împărăţia lui Dumnezeu, întemeiată prin lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos”

Misiunea în general este gândită ca un mandat încredinţat de cineva cuiva pentru îndeplinirea unui scop bine definit. Astfel, putem vorbi despre: misiune de pace, misiune umanitară, misiune militară, misiune diplomatică etc. Şi vom constata că „misiunea este o opera de îndeplinire a unui mandat încredinţat de o autoritate în scopul realizării unui scop ce priveşte binele comun”.

Între misiunile cele mai importante misiunea divină este cea mai importantă. Aceasta nu este străină nici altor religii, în afara creştinismului. Astfel, amintim doar de Mohamed care se considera trimisul lui Allah, care se pretindea continuatorul profeţilor biblici, tema fiind întâlnită într-o oarecare măsură şi în păgânismul grec.

Tot astfel, Epictet se considera trimisul, crainicul zeilor, trimis de zeu. Spre exemplu, el considera că a primit o misiune cerească, pentru ca, prin învăţăturile şi mărturia lui, să reaprindă în oameni scânteia divină din ei. Cu acelaşi sens întâlnim termenul de misiune în ermetism, unde cel iniţiat are misiunea să devină călăuza celor vrednici de aceasta, pentru ca prin intermediul său, zeii să desăvârşească omenirea. Dar, indiferent la ce tip de misiune ne referim, ea include câţiva determinanţi specifici universali diferitelor tipuri de misiune:

- un centru de autoritate care poate şi motivează persoanele ce le trimite în misiune,

- cei trimişi în misiune, care pleacă convinşi fiind de scopul misiunii lor,

- un mesaj de transmis cuiva şi undeva, într-un teritoriu şi într-un spaţiu bine determinat,

- idee clară despre mijloacele ce trebuie atinse,

- motivaţie profundă pentru misiune care face ca cei trimişi în misiune să înfrunte orice obstacol pentru îndeplinirea ei.

Misiunea, în general, este o operă ce trebuie realizată pentru îndeplinirea unui scop nobil. Şi fiecare misionar, indiferent de misiunea sa, are certitudinea aceasta, certitudine care îi conferă siguranţă personală lui şi adevăr mesajului pe care îl are de transmis. Într-un fel sau altul, misionarul trebuie să fie convins de adevărul mesajului său, fie pe calea raţiunii, fie pe cea a experienţei lui şi a altora.