Noțiuni generale de stilistică

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Limba Română
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 5782
Mărime: 22.41KB (arhivat)
Publicat de: Avram Stoica
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Alegorie. Figura de stil alcatuita dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care poetul sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor, etc.

Aliteratie. Repetarea aceleiasi litere sau a unui grup de litere la inceputul sau in interiorul mai multor cuvinte succesive, cu scopul de a sugera o miscare sau de a crea efectul unei armonii imitative.

Anacolut. Constructie gramaticala gresita constand in lipsa de legatura dintre inceputul si sfarsitul unei idei sau in intreruperea constructiei sintactice incepute si continuarea frazei cu alta constructie.

Anadiploza. Procedeu stilistic, intalnit in opezie si in proza, si care consta in reluarea ultimei parti dintr-un vers la inceputul versului urmator sau a ultimei parti dintr-o fraza la inceputul frazei urmatoare.

Anafora. Repetare a unuia sau a mai multor cuvinte la inceputul mai multor versuri, al mai multor fraze succesive.

Antanaclaza. In stilistica, folosirea succesiva a unui cuvant omonim, luat insa in sens cu totul diferit. In versificatia moderna, antanaclaza isi afla o aplicare prin refolosirea refrenelor imbogatite cu semnificatii si tonalitati noi, ceea ce le sporeste puterea de sugestie muzicala.

Antifraza. Folosirea unui cuvant sau a unei expresii in sens contrar adevaratului inteles, avand adesea un substrat ironic.

Antiteza. Opozitie intre doua idei, doua obiceiuri, doua fenomene. Procedeu stilistic, denumit si antilogie, bazat pe opozitia dintre doua cuvinte, fapte, personaje, idei, situatii, termenii pusi in antiteza reliefandu-se unul prin celalalt.

Antonim. Cuvant cu sensul opus altui cuvant corelativ.

Antonomasa. Varietate a metaforei prin care un nume propriu este folosit in locul unui substantiv comun sau o perifraza si invers.

Apocopa. In gramatica, indepartarea unei litere sau a unei silabe la sfarsitul unui cuvant.

Apostrofa. Procedeu stilistic constand in intreruperea expunerii, pentru ca autorul sau vorbitorul sa se adreseza direct cuiva (persoane, fiinte, obiecte personificate).

Arhaisme. Cuvinte sau constructii gramaticale si sintactice vechi, nemaifolosite in vorbirea curenta, deoarece, prin evolutia limbii, au iesit din circulatie.

Armonie. Calitate particulara a stilului decurgand din folosirea cuvintelor, in proza sau in versuri, in asa fel, incat sa incante auzul.

Asindeton. Figura de stil care consta in suprimarea conjunctiilor copulative dintre partile unei propozitii sau propozitiile unei fraze, exprimarea capatand astfel o mai mare voiciune, fraza un ritm mai precipitat.

Aticism. Referindu-se la felul ales de a vorbi al atenienilor sin Attica, termenul a capatat ulterior intelesul de a vorbi concis si elegant.

Brahilogie. Exprimare eliptica, in care un termen al frazei, exprimat anterior, nu mai este repetat.

Cacofonie. Intalnire de cuvinte sau silabe impresionand neplacut auzul, reunire de sunete discordante, lipsa de armonie.

Catahreza. Figura de stil constand in folosirea in sens metaforic, a unui cuvant, pentru a denumi un obiect ce nu are denumire proprie.

Chiasma. Procedeu poetic, antiteza formala intre doua pasaje ale unei opere literare – in versuri sau proza – in care cuvintele din prima parte sunt simetric inversate in cea de a doua parte, rezultand un fel de incrucisare in forma de X.

Claritate. Calitate generala a stilului constand in folosirea termenilor usor de inteles, evitandu-se termenii vagi, echivoci, inversiunile fortate, perioadele prea lungi.

Clauzula. Asezarea cuvintelor la sfarsitul unei strofe, a unui vers, a unei fraze in asa fel, incat sa dea un ritm armonios, sugestiv.

Comparatie. Figura de stil prin care se scot in evidenta insusirile specifice ale unei idei, persoane, obiect, actiuni, aceasta constand in alaturarea a doi termeni cu trasaturi asemanatoare.

Conversiune. Repetarea simetrica a unei forme, dar rezultand un sens inversat.

Corectitudine. Calitate generala a stilului, caracteristica prin respectarea, in exprimare, a regulilor gramaticale, de la care nu-I este ingaduit nimanui sa se abata.

Preview document

Noțiuni generale de stilistică - Pagina 1
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 2
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 3
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 4
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 5
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 6
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 7
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 8
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 9
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 10
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 11
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 12
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 13
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 14
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 15
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 16
Noțiuni generale de stilistică - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Notiuni Generale de Stilistica.doc

Alții au mai descărcat și

Romanul Românesc de la Începuturi până în Secolul XX

ARGUMENT Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte tabloul complex al experienţelor moderne din romanul nostru interbelic. O prezentare a acestor...

Poezia Postmodernistă

Justificarea temei Consider că am ales această temă dintr-un motiv foarte întemeiat; în ultimele decenii au apărut în literatură nume noi care...

George Bacovia - Universul Cromatic

“În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. Pictura a cuvintelor sau auditie colorata(…). Pictorul întrebuinteaza în mestesugul sau...

Cromatică bacoviană și expresia ei plastică

Motto : ”Timpul, care darâma palatele îmbogateste versurile". J.L. Borges Cine deschide cartea acestui poet simbolist gaseste un tablou aparent...

Jocurile măștii și ale revelării în lumile barocului

“De ti-am fost drag, te leapãdã câtva De fericire si trãgându-ti sufletul, Cum poti, in lumea asta asprã, spune Povestea mea…” (Hamlet, actul...

Oglinda - Simbolul Înțelepciunii și al Cunoașterii

I Notiuni generale 1.1 Introducere Cu toţii ştim ce este o oglindă: un obiect din metal sau sticlă, de diferite forme, având o faţă acoperită cu...

George Bacovia

George Bacovia se situeaza intre doua momente ale istoriei literare romanesti; ilustrand, de fapt, “devenirea istorica a curentului simbolist’’...

Problematica geniului la Eminescu

MIHAI EMINESCU - TEME ABORDATE ÎN OPERELE SALE Mihai Eminescu reprezintă continuitatea culturii şi literaturii române, în ceea ce a realizat ea...

Te-ar putea interesa și

Organizarea internă a vocabularului - abordare metodico-stiințifică privind învățământul primar

I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Copiii sunt florile din primăvara vieţii omeneşti, sădite de Dumnezeu pentru bucuria şi iubirea oamenilor. Sufletul...

Aspecte metodico-științifice în Predarea Sinonimiei și Antonimiei în Ciclul Primar

Motivaţia lucrării Activizarea, precizarea, îmbogăţirea vocabularului elevilor şi a expunerii acestora, reprezintă o preocupare permanentă a...

Cerințele Actului Juridic Civil

CAPITOLUL I CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND ACTUL JURIDIC CIVIL 1.1. Noţiunea de act juridic civil Actul juridic civil reprezintă o manifestare de...

Metafora la Lucian Blaga

INTRODUCERE Metafora, considerată drept figură de stil prin excelenţă, se revelează ca fiind indispensabilă omului, «animal metaforizant» (cf....

Învățământul Primar

CAP. I. Introducere 1.1. Învăţământul primar în contextul actual „Formarea şi dezvoltarea profilului moral cu dimensiune axiologică a...

Studierea Limbii Române

CAP I.Traditional si modern in studierea limbii române in scoală. 1.Importanţa studierii limbii române in şcoală Studierea limbii române în...

Corespondență și Secretariat

CAP. I ROLUL SECRETARIATULUI ÎNTR-O ORGANIZAŢIE 1.1. Organizaţia şi structura ei organizatorică. Fiecare dintre noi suntem integraţi, într-un...

Poetică

POETICA CURS 2 Introducere în Poetică: specificitatea textului literar. Abordãri teoretice (G. Lanson, R. Barthes, P. Macherey, M. Riffaterre)...

Ai nevoie de altceva?