Curs de Sociologie Juridica

Imagine preview
(8/10)

Acest curs prezinta Curs de Sociologie Juridica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 43 de pagini .

Profesor: Dumitru Nicolae

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Sociologie

Cuprins

CAPITOLUL I
A. ASPECTE INTRODUCTIVE 1
1. Definitia sociologiei juridice 1
1.A. Notiuni generale 1
1.B. Obiectul sociologiei si specificul acestuia pentru sociologia juridica 1
1.C. Specificul sociologiei juridice 2
1.D. Metode de cercetare folosite de sociologie 2
1.E. Specificul metodologiei sociologice juridice 3
1.F. Functiile sociologiei juridice 4
1.G. Scopul sociologiei 4
1.H. Definitia sociologiei juridice 5
CAPITOLUL II
APARITIA SI ISTORICUL SOCIOLOGIEI JURIDICE 6
2.A. Primele origini 6
2.B. Intemeietorii sociologiei 7
2.C. Contributii romanesti in dezvoltarea sociologiei 10
CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE 12
3.A. Consideratii generale 12
3.B. Cadrul cercetarii sociologice 12
B.1. Alegerea temei de cercetat 13
B.2. Metode sociologice de investigare 13
a. Observatia 13
b. Experimentul 14
c. Studiul documentelor 15
d. Anchetele sociale 15
3.C. Construirea esantionului 16
3.D. Analiza datelor culese si formularea concluziilor 17
CAPITOLUL IV
GRUPURILE SOCIALE SI COMUNITATEA 18
4.A. Grupurile sociale 18
4.B. Tipuri de grupuri sociale 18
1. Grupurile primare si grupuri secundare 18
2. Grupuri formale si grupuri informale 19
3. Grupuri mici si grupuri mari 20
4. Grupurile de apartenenta si grupurile de referinta 20
4.C. Familia ca grup social fundamental 20
a. Functia biologica 21
b. Socializarea 21
c. Functia economica 21
d. Functia de solidaritate familiara 21
4.D. Comunitatea 22
CAPITOLUL V
STATUS SOCIAL, ROL SOCIAL SI PROCESUL DE SOCIALIZARE 24
5.A. Definitia notiunilor de status si rol social 24
5.B. Clasificarea statusurilor sociale 24
5.C. Conflictul de rol si ambiguitatea 25
5.D. Procesul de socializare 25
5.E. Scopurile socilaizarii 26
5.F. Factorii de socializare 26
5.G. Integrarea sociala 26
5.H. Resocializarea 28
CAPITOLUL VI
ORDINEA SOCIALA SI JURIDICA 29
6.A. Societatea umana si normele sociale 29
6.B. Obiceiul 30
6.C. Morala 30
6.D. Normele juridice 30
6.E. Raportul dreptului cu morala 31
6.F. Control social 32
CAPITOLUL VII
DEVIANTA SI DELICVENTA 34
7.A. Devianta sociala 34
7.B. Delicventa 35
7.C. Formele delicventei 36
7.D. Reactia societatii fata de delicventa 37
CAPITOLUL VIII
VIOLENTA SI SOCIETATEA 38
8.A. Consideratii generale 39
8.B. Etiologia violentei 39
8.C. Tipologia violentei 40
8.D. Rolul societatii in prevenirea violentei 41
CAPITOLUL IX
RESPONSABILITATEA SOCIALA SI RASPUNDEREA JURIDICA 43
Delimitari conceptuale 43
9.A. Responsabilitatea – institutie sociala 43
9.B. Raspunderea – institutie normativa 43
9.C. Categorii de raspunderi 44
a. raspunderea morala 44
b. raspunderea politica 43
c. raspunderea juridica 45
9.D. Teoria nondreptului 46
CAPITOLUL X
DREPTUL CA INSTRUMENT DE REALIZARE A APARARII SI SECURITATII SOCIALE
10.1. Devianta sociala si delicventa (criminalitate) - acceptiuni si sensuri 48
10.2. Delicventa din perspectiva statistica 50
10.3. Delicventa din perspectiva normativului penal 51
10.4. Evaluarea sociologica a fenomenului de delicventa 52
10.5. Politici penale de aparare sociala si de prevenire a delicventei 54

Extras din document

I. ASPECTE INTRODUCTIVE

Definitia Sociologiei Juridice

Obiectul acesteia si metodele de cercetare.

Utilizare; Functiile si scopul sociologiei juridice.

A. Notiuni generale

Fara o abordare sistematica, inca de la inceput se poate afirma ca Sociologia Juridica este de fapt o sociologie specializata, ea constituind rezultatul aplicarii metodelor de cercetare sociologica la un segment important al vietii sociale, realitatea juridica.

In abordarea problematicii definirii sociologiei juridice, a stabilirii obiectului sau de studiu, a scopului si functiilor acestora, tinand seama de faptul mai sus mentionat este firesc sa pornim de la general la particular, adica de la stiinta “mama”, sociologia generala la stiinta “fiica” pentru a o identifica pe aceasta din urma in contextul stiintelor sociale si de a-i fixa specificul propriu.

Pentru ca o preocupare umana sa fie numita stiinta, ea trebuie sa indeplineasca cel putin trei cerinte si anume:

- sa aiba obiect de cercetare.

- sa foloseasca metode proprii de investigare a obiectului cercetat.

- sa emita judecati, teorii de valoare care sunt verificate prin metodele sale de cercetare.

Pornind de la aceste cerinte este usor in a stabili daca cele doua discipline in cauza sunt sau nu stiinte.

B. Obiectul sociologiei si specificul acesteia pentru sociologia juridica

Cu privire la obiectul acestei stiinte sociale, relativ tanara, teoreticienii si practicienii sustin ca aceasta il constituie societatea desi in literatura, N.Culea a identificat aproape 50 de definitii ale sociologiei, indicand ca de fapt numeric exista mai multe asemenea incercari.

Potrivit parintelui sociologiei, Auguste Compte, sociologia studiaza societatea sub doua aspecte: static si dinamic, intelegand in primul caz analiza structurii institutiilor societatii (familia, biserica, statul, comunitatile etc.) iar in cel secund, studiul istoric al evolutiei intelectuale a omenirii.

Studiul societatii constituie obiectul si altor stiinte cum sunt istoria, psihologia, dreptul, economia politica, dar in cazul sociologiei aceasta este structurat pe componentele sale (asa cum le-a indicat in mare parte si A.Comte) dar si fenomenele si procesele care iau nastere si se desfasoara in cadrul societatii.

Din prima categorie fac parte grupurile sociale, organizatiile, statusul, rolul social si comunitatea iar in cea de-a doua categorie sunt incluse fenomenele sociale, relatiile sociale si procesele sociale, cum sunt de exemplu, procesul de socializare, devianta si delincventa, control social, organizarea familiara, educatia, religia etc.

C. Specificul obiectului Sociologiei Juridice

Sociologia juridica este o sociologie specializata, denumirea ei fiind folosita pentru prima data de catre Anzilotti in lucrarea sa “Filozofia dreptului si sociologiei” publicata in 1882 stabilindu-i-se mai bine specificul de catre Eugen Erlich in lucrarea “Bazele sociologiei dreptului” publicata in 1913.

Specificul obiectului sau a fost pe rand aprofundat de specialisti ca Mircea Djuvara, Dimitrie Gusti si Mircea Manolescu care au demonstrat ca in cadrul vietii sociale, realitatea juridica reprezinta una din componentele ei principale, aceasta neputandu-se realiza fara o juridicizare a componentelor umane individuale si colective.

In viziunea lui Nicolae Popa, din realitatea juridica care constituie obiectul sociologiei juridice si in acelasi timp componenta importanta a realitatii sociale, fac parte:

- factorii care influenteaza crearea normelor juridice.

- modul in care sunt cunoscute acestea de catre membrii societatii.

- pozitia acestora din urma fata de actele normative si de modul cum sunt ele aplicate de catre stat prin organele puterii administrative, justitiei.

- eficacitatea dreptului.

- cauzele si factorii care determina criminalitatea.

- raportul dintre reglementarile juridice si etica.

Renumitul jurist si sociolog francez Jean Carbonier a stabilit ca in afara institutiilor de drept, in societate sunt prezente permanent “fenomene juridice” care sunt de fapt fenomene sociale caracterizate de juridicitate, ele constituind obiectul sociologiei specializate – sociologie juridica.

Aceste fenomene sunt de o diversitate enorma si cuprind atat normele juridice, comportamentele licite sau de incalcare a acestora de catre membrii societatii, pronuntarea sentintelor judecatoresti, cat si opiniile indivizilor fata de legislatie.

In lucrarea “Sociologie Juridique” cunoscutul om de stiinta clasifica fenomenele juridice in fenomene juridice primare si secundare, de putere si subputere, institutii si fenomene-caz contencioase sau necontencioase.

Din cele mentionate rezulta ca realitatea juridica, obiectul de studiu al sociologiei juridice, reprezinta suma fenomenelor juridice desfasurate in timp si spatiu care nu se analizeaza separat in individualitatea lor ci in interactiunea acestora legate de grupuri de indivizi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curs de Sociologie Juridica.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” GALATI