Cuprins
- Capitolul 1 4
- CE ESTE SOCIOLOGIA? 4
- 1.1. Definirea sociologiei. Obiectul de studiu al sociologiei. 4
- 1.2. Fondatorii sociologiei 5
- 1.3. Perspective utilizate în sociologie 12
- 1.4. Funcţiile cunoaşterii sociologice 13
- Capitolul 2 15
- METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE 15
- 2.1. Metodologia cercetărilor socio-umane 16
- 2.2. Procesul de cercetare. Etapele cercetării sociologice. 22
- Capitolul 3 29
- METODE DE CULEGERE A DATELOR 29
- 3.1. Observaţia 29
- 3.2. Ancheta 32
- 3.3. Cercetarea de tip focus-grup 35
- Capitolul 4 52
- GRUPURILE SOCIALE 52
- 4.1. Tipuri de grupuri 52
- 4.2. Parametri şi funcţiile grupului 55
- 4.3. Structuri şi reţele comunicaţionale grupale 59
- 4.4. Relaţii de afiliere infrastructurale: prietenia şi dragostea 61
- Capitolul 5 69
- ORGANIZAŢIILE 69
- 5.1. Definiţii şi concepte 69
- 5.2. Organizaţii şi instituţii 70
- 5.3. Organizatia ca sistem 71
- 5.4. Tipuri de organizaţii 72
- 5.4. Structura de autoritate- putere - responsabilitate – răspundere 74
- 5.5. Putere şi influenţã în organizaţii 76
- 5.6. Stiluri de conducere şi stiluri de comunicare 77
- 5.7. Alte tipologii privind stilurile de conducere 78
- Capitolul 6 80
- CONFORMITATE, DEVIANŢĂ ŞI CONTROL SOCIAL 80
- 6.1. Delimitări conceptuale 80
- 6.2. Tipuri de devianţă 81
- 6.3. Devianţă şi anomie 83
- 6.4. Paradigme explicative 83
- 6.5. Controlul social şi ordinea socială 89
- Capitolul 7 92
- MASS-MEDIA. DEFINIŢIE, TIPOLOGII, EFECTE 92
- 7.1. Teoriile efectelor puternice 94
- 7.2. Teoriile efectelor limitate 99
- 7.3. Teoriile efectelor slabe 106
Extras din curs
Capitolul 1.
CE ESTE SOCIOLOGIA?
La finalul acestui curs, studenţi vor fi capabili să :
- definească sociologia şi problematica de studiu specifică ;
- descrie contribuţiile principalilor fondatori la dezvoltarea sociologiei ca
ştiinţă;
- evalueze prin comparaţie cele trei perspective sociologice prezentate
(funcţionalismul, interacţionismul, conflictualismul ) ;
- exemplifice principalele funcţii ale cunoaşterii sociologice.
1.1. Definirea sociologiei. Obiectul de studiu al sociologiei.
Într-un sens foarte general, termenul de sociologie este folosit pentru a
desemna ştiinţa socialului ( din cuv. „socius”- social şi „logos”- ştiinţă).
De-a lungul timpului sociologia a fost definită în diferite moduri în funcţie de
nivelul de cunoaştere şi de explicare a socialului. Astăzi, sociologia este recunoscută
ca fiind ştiinţa care abordează societatea ca totalitate, ca întreg, studiind ansamblul
faptelor, fenomenelor, relaţiilor şi proceselor sociale. Pentru A. Giddens „sociologia
se ocupă cu studiul ştiinţific al vieţii sociale umane, al grupurilor şi al societăţilor”.
Pe lângă această definiţie, putem folosi şi altele :
• Studiul grupurilor de indivizi sau al indivizilor în grupuri
• Studiul comportamentului colectiv sau de grup
• Studiul comportamentului uman în grupuri
• Studiul comportamentului oamenilor ca fiinţe sociale
• Studiul interacţiunilor dintre indivizi
• Studiul relaţiilor sociale
• Studiul relaţiei dintre individ şi mediul sociocultural
• Studiul interacţiunii dintre societate şi cultură
• Studiul bazelor apartenenţei sociale.
Sociologia se manifestă atât ca ştiinţă a socialului, ca formă generală de
existenţă a vieţii umane, cât şi ca ştiinţă a societăţii globale, a organizării şi dinamicii
sale, a subsistemelor din care se compune societatea globală şi a relaţiilor lor atât cu
sistemul social-global, cât şi cu celelalte subsisteme ale acestuia. Din această
perspectivă se desprind trei paliere ale sociologiei:
- teorie generală a socialului.
- teorie a societăţii globale
- teorii ale diferitelor subsisteme ale societăţii globale.
Sociologia este o ramura a ştiinţelor sociale relativ recentă. La sfârşitul
secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, revoluţia industrială a produs
prin industrializare, profesionalizare şi raţionalitate ştiinţifică şi economică schimbări
sociale fără precedent, concretizate atât în apariţia unor fenomene sociale noi, cât şi în
intensificarea şi extinderea la nivel de societate a celor cunoscute, precum sărăcia,
migraţia aglomerarea urbană, înstrăinarea, exploatarea, devianţa, prostituţia,
divorţialitatea, naşterile ilegitime, criminalitatea şi sinuciderea. Schimbările produse
au avut consecinţe profunde asupra funcţionalităţii societăţii şi a vieţii indivizilor,
situaţie ce a impus nevoia cunoaşterii ştiinţifice - prin observaţie, descriere, explicaţie
şi predicţie - atât a fenomenelor respective, cât şi a structurilor, instituţiilor şi
grupurilor sociale care le-au determinat. Astfel a început să se constituie sociologia
ca ştiinţă de sine stătătoare strâns legată de schimbările social-economice profunde
petrecute în societatea europeană, fiind un reflex teoretic al acestora şi o încercare de
răspuns la problemele ridicate de aceste schimbări.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Curs Sociologie.pdf