Dezvoltarea durabilă regional-europeană

Curs
8.5/10 (7 voturi)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 84 în total
Cuvinte : 31051
Mărime: 2.22MB (arhivat)
Publicat de: Anonymous A.
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. Argument
  2. Cap.I ROMÂNIA SI NOILE PROVOCARI 3
  3. 1. România si contextul regional 4
  4. 2. Oleoducte si gazoducte preconizate a tranzita România 6
  5. 2.a. Oleoductul Constanta-Pancevo-Omisalj-Trieste 6
  6. 2.b. Proiectul NABUCO 8
  7. 2.c. Proiectul de cooperare cu Quatar 9
  8. 3. Securitatea energetica în regiunea extinsa a Marii negre 10
  9. Cap.II MEDIUL GLOBAL DE SECURITATE 13
  10. 1. Globalizare si antiglobalizare 15
  11. 2. Noul mediu international de securitate 22
  12. Cap.III DEZVOLTAREA DURABILA EUROPEANA 27
  13. 1. Aspecte generale 27
  14. 2. Comunitatea durabila 27
  15. 3. Agenda locala 21 28
  16. Cap.IV DEZVOLTAREA DURABILA SI SECURITATEA EUROPEANA 30
  17. Cap.V DEZVOLTAREA DURABILA EUROPEANA SI NEVOIA DE SECURITATE COMUNA/COLECTIVA 31
  18. Cap.VI DEZVOLTAREA EUROPEANA SI FEDERATIA RUSA 33
  19. Cap.VII O NOUA VIZIUNE ASUPRA DEZVOLTARII SI SECURITATII EUROPENE 34
  20. Cap.VIII TRASATURILE DEZVOLTARII DURABILE EUROPENE 35
  21. Cap.IX DEZVOLTAREA VIITOARE 38
  22. 1. Teorii privind dezvoltarea viitoare 38
  23. 2. Dimensiuni 38
  24. 3. Determinari 38
  25. 4. Caracteristici 38
  26. Cap.X DEZVOLTAREA ZONALA 39
  27. 1. Caracteristici 39
  28. 2. Determinari 39
  29. 3. Definitie 39
  30. 4. Obiectivele scopului 39
  31. 5. Contextul realizarii 39
  32. Cap.XI DEZIDERATE SI PREVIZIUNI EUROPENE PRIVIND DEZVOLTAREA ZONALA 40
  33. 1. Este conditionata de: 40
  34. 2. Conceptii privind dezvoltarea zonala 40
  35. 3. Caracteristici generale 40
  36. Cap.XII SPECIFICITATI ALE DEZVOLTARII ZONALE DATE DE PARTICULARITATILE SPATIO-TEMPORALE ALE AREALULUI DE DEZVOLTARE 41
  37. Cap.XIII IMPLICATIILE DEZVOLTARII ZONALE ASUPRA ROMÂNIEI 42
  38. Cap.XIV DEZVOLTAREA SI SECURITATEA 43
  39. Cap.XV DEZVOLTAREA, SECURITATEA SI SISTEMELE MILITARE 44
  40. Cap.XVI DEZVOLTAREA VIITOARE SI SECURITATEA STATELOR 46
  41. 1. Dezvoltarea viitoare ca proces dinamic de anvergura 46
  42. 2. Cu privire la paradigma „dezvoltare zonala” 47
  43. 3. Deziderate si previziuni europene 48
  44. 4. Caracteristicile specifice dezvoltarii zonale 49
  45. 5. Implicatii asupra dezvoltarii României 50
  46. 6. Dezvoltarea si securitatea – directii fundamentale ale politicilor viitoare 51
  47. 7. Determinarile dezvoltarii si securitatii asupra sistemelor militare viitoare 53
  48. Cap.XVII DIRECTIVA BOLKENSTEIN, „NODUL GORDIAN” AL LIBEREI CIRCULATII A FORTEI ÎN EUROPA 55
  49. Cap.XVIII PIATA FORTEI DE MUNCA DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL INTEGRARII TARII NOASTRE ÎN UNIUNEA EUROPEANA 61
  50. Cap.XIX METODE CANTITATIVE DE ANALIZA A DEZVOLTARII DURABILE 69
  51. 1. Abordari conceptuale privind indicatorii statistici ai dezvoltarii durabile 69
  52. 2. Indicatori statistici ai cresterii economice 70
  53. 3. Indicatori statistici ai dezvoltarii sociale 70
  54. 4. Indicatori EUROSTAT privind dezvoltarea durabila 72
  55. NOTE BIBLIOGRAFICE 84

Extras din curs

I. ROMÂNIA SI NOILE PROVOCARI

Pe plan mondial se prevad schimbari majore ale mediului de securitate în urmatorii 20 de ani. România, aflata înca într-o tranzitie prelungita, este prinsa în jocul intereselor marilor actori internationali. O excludere a României din circuitul european al rutelor energetice ar complica si mai mult harta stabilitatii regionale.

La începutul acestui mileniu, un grup de experti neguvernamentali publica un studiu avangardist, intitulat “TENDINTE GLOBALE ÎN ANUL 2015”, evidentiind ca sistemul international din anul 2015 va fi modelat de catre sapte actori globali si tendintele aferente:

- populatie;

- resurse naturale si mediul înconjurator;

- stiinta si tehnologie;

- economie globala si globalizare;

- guvernare nationala si internationala;

- natura conflictelor;

- rolul Statelor Unite.

Recent, un alt studiu intitulat "O VIZIUNE PE TERMEN LUNG A NEVOILOR SI CAPACITATILOR DE APARARE EUROPENE", realizat la comanda Agentiei de Aparare Europeana identifica principalele tendinte pe plan mondial, pentru urmatorii 20 de ani. Raportul, întocmit de Institutul de studii de securitate al UE, care contine 32 de pagini si un set de anexe, a fost prezentat marti 03.10.2006 ministrilor apararii din tarile U.E., reuniti în Finlanda .

Dupa analizarea a peste 700 de rapoarte realizate de agentii specializate, centre de cercetare si organisme internationale, autorii raportului au identificat 10 mari provocari mondiale care vor marca lumea pâna în anul 2025.

În ordine, cele 10 mari provocari, cu consecintele de rigoare asupra mediului mondial de securitate sunt urmatoarele:

- îmbatrânirea populatiei mondiale;

- cresterea delocalizarilor;

- petrolul, gazele si carbunele, indispensabile;

- o lume mai interdependenta;

- Statele Unite, putere contestata;

- noi maladii;

- Africa si Orientul Mijlociu, în vrie;

- patru noi tari la masa celor mari;

- Rusia, mai bogata, dar mai slaba;

- Europa, supusa concurentei.

Se observa ca, în ambele studii, resursele naturale si mediul înconjurator - incluzând aici si resursele energetice - au un rol important în mentinerea unui echilibru al mediului global de securitate.

Omenirea traieste viata cu acceleratia apasata la maximum. Cuceririle tehnologice din ultimii 60 de ani au condus la o dezvoltare economica globala fara precedent, la o populatie de peste 6 miliarde de oameni, în conditiile în care resursele planetare sunt tot mai limitate.

Dupa ultimele date statistice productia economica mondiala era apreciata în anul 1950 la 4.000 de miliarde de dolari; în 1995, aceasta ajunsese la 20.000 de miliarde de dolari, iar pentru anul 2006 se estimeaza la 25.000 miliarde! Tarile asiatice, care au si cele mai spectaculoase cresteri demografice, au preluat tehnologiile Occidentului si au ajuns la cresteri economice de 8…10% pe an, iar China, care în 1995 a ajuns la 1,2 miliarde de locuitori, a reusit incredibila performanta de crestere a economiei, în perioada 1991-1995, de 57% , de 62% în 2005, cu o prevedere de peste 65% în anul 2007. În anul 2015, lumea va fi populata de 7,2 miliarde de oameni, iar în 2025 vor trai pe planeta circa 8,5 miliarde de oameni !

1. ROMÂNIA SI CONTEXTUL REGIONAL

În general, geopoliticienii, obisnuiesc sa împarta lumea în 7, uneori 8 zone. Una dintre ele este si zona Europei Centrale si Orientale. Europa Centrala si Orientala (Bulgaria, Cehia, Ungaria si România) cuprinde 2% din populatia mondiala si consuma în jur de 4% din energia primara comerciala utilizata în lume. De asemenea, zonele cuprind 6% din rezervele mondiale de carbune si circa 1% din rezervele mondiale de petrol si gaze naturale.

Regiunea constituie un importator de energie primara din alte tari, iar schimbarile politice din ultimii ani au determinat tarile respective sa caute surse de aprovizionare si din Vest, motivul principal constituindu-l nesiguranta importurilor de provenienta estica si de ce nu – poate asa cum s-a mai precizat – desfiintarea C.A.E.R.

Tinând cont de aspectele politice, socio-economice, securitatea aprovizionarii, utilizarea energiei si electricitatii, randamentelor energetice, aspectelor financiare si de mediu, studiile recomanda pentru statele din zona:

- pentru politica socio-economica principalul obiectiv al zonei este trecerea la economia de piata, atingerea unui nivel de viata apropiat statelor U.E. Atingerea acestor obiective impune schimbari majore;

- securitatea aprovizionarii – tarile din regiune urmeaza, în general, conceptul energiei sigure.

Având în vedere ca energia nucleara este putin dezvoltata, materiile prime, respectiv carbunele, petrolul si gazele, vor continua sa joace un rol major.

Preview document

Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 1
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 2
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 3
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 4
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 5
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 6
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 7
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 8
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 9
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 10
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 11
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 12
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 13
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 14
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 15
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 16
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 17
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 18
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 19
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 20
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 21
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 22
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 23
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 24
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 25
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 26
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 27
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 28
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 29
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 30
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 31
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 32
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 33
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 34
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 35
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 36
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 37
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 38
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 39
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 40
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 41
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 42
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 43
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 44
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 45
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 46
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 47
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 48
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 49
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 50
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 51
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 52
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 53
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 54
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 55
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 56
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 57
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 58
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 59
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 60
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 61
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 62
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 63
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 64
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 65
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 66
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 67
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 68
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 69
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 70
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 71
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 72
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 73
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 74
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 75
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 76
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 77
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 78
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 79
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 80
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 81
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 82
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 83
Dezvoltarea durabilă regional-europeană - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Dezvoltarea Durabila Regional-Europeana.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnici de Comunicare

1. Pregatirea si sustinerea unei prezentari orale Sustinerea unei prezentari orale este una din cerintele frecvente în facultati si colegii....

M.T.C.S

În 1990, G.Fischer reafirma importanta ruperii cunoasterii stiintifice de cea comuna prin punerea pe tapet a ideii potrivit careia, în mod spontan,...

Droguri

II. Clasificarea generala a drogurilor. În literatura de specialitate si în practica exista numeroase clasificari ale drogurilor, având la baza...

Sociologia Opiniei Publice

Elogiul si defaimarea opiniei Din cele mai vechi timpuri fenomenul pe care am putea sa îl numim astazi “opinie publica” a fost valorizat atât...

Politici Sociale

O masura agregata a bunastarilor individuale (well-being). Pentru o evaluare corecta sunt necesare: 1) conceptiile despre bunastare si criteriile...

Politici Sociale

1. Conceptul de politica sociala Raspunsurile la întrebarea ,,Ce este politica sociala?” sunt variate atât în functie de autorii care abordeaza...

Istoria Riscului 2

În episodul din numarul trecut, am descris cum teoria probabilitatilor a fost inventata în timpul Renasterii, în urma unui pariu. Pe de alta parte,...

Observația

Observatia Ca stiinta teoretico-empirica, sociologia presupune observarea vietii soc in totalitatea ei spatio-temporala. Traian Herseni(1969,36)...

Te-ar putea interesa și

Politică de dezvoltare urbană în România

În prezenta lucrare îmi propun să prezint situaţia dezvoltării urbane, atăt la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul naţional şi local. Am...

Relațiile urban-rural în cadrul politicilor regionale europene

INTRODUCERE Politica regională europeană a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai importante politici de dezvoltare, întrucât acţiunile...

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Roman pentru Perioada 2014-2020

Introducere În ultimii ani, la nivel european a crescut semnificativ importanţa acordată coeziunii teritoriale, în general, şi dezvoltării...

Managementul fondurilor structurale și de coeziune în România

Introducere Această lucrare este dedicată fondurilor structurale și de coeziune; acestea sunt instrumente financiare, cu ajutorul cărora Uniunea...

Managementul Fondurilor Comunitare

ARGUMENT Procesul integrării europene afectează în prezent întregul continent, care, la rândul lui, face parte dintr-o lume în evoluţie rapidă şi...

Agricultura ecologică și rolul ei în dezvoltarea rurală în concepția dezvoltării durabile

Omul secolului XXI. sta în fata marilor provocari, atât în privinta resurselor energetice, cât si în crearea convietuirii armonice cu mediul....

Finanțarea proiectelor din fonduri europene la SC Transromania SRL, Sibiu

Introducere Uniunea Europeană este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. De la data lărgirii acesteia are puterea unei piețe interne a...

Politica de mediu în România postdecembristă

I. Politica de mediu în Romania 1. Scurt istoric Industrializarea rapidă de la al Doilea Razboi Mondial a cauzat de apă pe scară largă şi...

Ai nevoie de altceva?