Repere Sociologice

Curs
8.6/10 (18 voturi)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 153 în total
Cuvinte : 83295
Mărime: 263.39KB (arhivat)
Publicat de: Denis Buzatu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Doina-Elena Nedelcu

Cuprins

  1. 1. APARITIA SOCIOLOGIEI CA STIINTA .. 5
  2. 1.1. Întemeietorii sociologiei
  3. 1.2. Contextul aparitiei sociologiei ca stiinta
  4. 1.3. Premise social-structurale
  5. 2. PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI. LOCUL SOCIOLOGIEI ÎN ANSAMBLUL STIINTELOR SOCIO-UMANE .. 11
  6. 2.1. Problematica sociologiei
  7. 2.2. Sociologia comuna si sociologia stiintifica
  8. 2.3. Sociologia si sistemul stiintelor
  9. 3. METODA DE CERCETARE SOCIOLOGICA .. 24
  10. 4. CULTURA .. 35
  11. 4.1. Ce este cultura?
  12. 4.2. Componentele culturii
  13. 4.3. Cultura ,,reala” si ,,ideala”. Cultura si libertate
  14. 4.4. Diversitatea culturala. Relativism si etnocentrism cultural
  15. 4.5. Ipoteza decalajului cultural
  16. 4.6. Coordonate esentiale ale spiritualitatii românesti
  17. 5. SOCIALIZAREA .. 47
  18. 5.1. Socialitate, soaciabilitate, socializare
  19. 5.2. Natura versus educatie. Educatie versus natura
  20. 5.3. Perspective teoretice
  21. 5.4. Tipuri de socializare
  22. 5.5. Agentii socializarii
  23. 5.6. Persuasiunea coercitiva – forma specifica de resocializare involuntara
  24. 6. STATUT SI ROL – ELEMENTE ALE STRUCTURII SOCIALE. TIPURI DE SOCIETATI .. 60
  25. 6.1. Structura sociala
  26. 6.2. Teorii despre tipurile de societate
  27. 7. GRUPURILE SOCIALE SI ORGANIZATIILE. ORGANIZATIILE FORMALE SI BIROCRATIA .. 72
  28. 7.1. Ce este grupul social. Tipuri de grupuri
  29. 7.2. Cum se formeaza grupurile. Normele si structura de grup
  30. 7.3. Procesele grupului
  31. 7.4. Conducerea si luarea deciziei în grup
  32. 7.5. Conceptul sociologic de organizatie. Natura orhanizatiei
  33. 7.6. Teorii despre birocratie
  34. 7.7. Sunt organizatiile niste universuri rigide
  35. 7.8. Concluzii privind avantajele si dezavantajele birocratiei
  36. 7.9. Ce înseamna eficienta într-un sistem/organizatie?
  37. 7.10. Trecerea de la ierarhii la retele
  38. 8. CONTROLUL SOCIAL SI DEVIANTA .. 96
  39. 8.1. Ce este controlul social, forme si stiluri de manifestare
  40. 8.2. Criterii de definire a fenomenului deviantei
  41. 8.3. Diferite teorii despre devianta
  42. 8.4. Teorii sociologice ale deviantei
  43. 8.5. Statistica criminalistica
  44. 9. STRATIFICARE SI MOBILITATE SOCIALA .. 109
  45. 9.1. Delimitari conceptuale
  46. 9.2. Casta si clasa – forme ale stratificarii
  47. 9.3. Teorii despre stratificare
  48. 9.4. Mentinerea sistemului stratificarii
  49. 9.5. Mobilitatea sociala
  50. 10. FAMILIA .. 124
  51. 10.1. Rudenia, familia, casatoria
  52. 10.2. O viziune multiculturala asupra familiei
  53. 10.3. Functiile familiei
  54. 10.4. Familia contemporana
  55. 10.5. Viitorul familiei. Forme alternative de casatorie
  56. 11. POLITICA SI STATUL. CULTURA POLITICA SI SOCIALIZAREA POLITICA .. 133
  57. 11.1. Autoritarism, autoritate, putere
  58. 11.2. Tipuri de regimuri politice : democratie, autoritarism, totalitarism
  59. 11.3. Cultura politica si cultura civica
  60. 11.4. Rolul socializarii politice în formarea culturii politice

Extras din curs

5.4. Tipuri de socializare

Socializarea este un proces interactiv de comunicare, ce presupune luarea în consideratie atât a dezvoltarii individului cât si a influentelor sociale, respectiv modul personal de receptare si interpretare a mesajelor sociale si dinamica intensitatii si continuturile influentelor sociale.

Socializarea presupune învatare sociala ca mecanism fundamental de realizare a persoanei, finalizându-se în asimilarea individului în grupuri. Ea se poate clasifica dupa mai multe criterii :

a. In functie de finalitatea urmarita, se distinge între socializarea adaptativa (integrativa) si anticipatoare.

Socializarea adaptativa – conduce la formarea acelor capacitati care faciliteaza integrarea, participarea si realizarea sociala a unor activitati într-un cadru institutional dat ;

Socializarea anticipativa – consta în asimilarea acelor norme, valori care faciliteaza integrarea într-un cadru organizational viitor. Ea poate conduce individul la situatii de conflict valoric sau normativ. Socializarea anicipativa sustine R.K. Merton, este determinata de “conformismul social fata de valorile unui grup de referinta, diferit de grupul de apartenenta”. El considera ca disputa dintre conceptiile “pasiviste” si cele “activiste” asupra socializarii pare sa se întemeieze pe o falsa problema si, pentru a demonstra aceasta, sociologul american a elaborat paradigma socializarii anticipative.

Conceptele centrale ale acestei paradigme sunt grupul de apartenenta si grupul de referinta. Primul desemneaza reuniunile de indivizi care satisfac urmatoarele trei conditii : 1. Indivizii respectivi se afla într-o interactiune continua. 2. Ei însisi se definesc ca membrii ai gupului. 3. Cei care nu participa la interactiune îi definesc, de asemenea, ca membrii ai grupului. Grupul de referinta reprezinta “punctele de comparatie la care se refera o proportie suficient de importanta de indivizi care apartin unei categorii sociale, cu scopul de a defini situatia care caracterizeaza respectiva categorie sociala”.9

Intensitatea socializarii este maxima în copilarie sau în perioada de tranzitie de la un stadiu de viata la altul. Dar ea se realizeaza pe tot parcursul vietii … Corelate ale socializarii sunt procesul de desocializare si resocializare (socializarea secundara).

Desocializarea presupune izolarea fizica si sociala a unei persoane, ruperea ei de contextele sociale care i-au satisfacut nevoile de interactiune si i-au sprijinit statusurile adoptate în vederea eliminarii modelelor de interactiune si comportament anterior însusite.

Resocializarea este concomitenta cu desocializarea si consta în orientarea învatarii sociale si controlului social catre asimilare si manifestari de comportament compatibile cu tabla de valori si atitudini specifice noului sistem integrator. Eficacitatea ei depinde nu numai de receptivitatea individului, ci si de intensitatea controlului social exercitat de noua agentie de socializare si de gradul de eliminare a factorilor gratificarii anteriori.

Resocializarea poate fi :

- voluntara (convertire religioasa, supunerea voluntara la psihoterapie), scopul ei fiind înlocuirea identitatii, a valorilr cu unele noi, schimbarea comportamentului

- involuntara (“reeducare”, “spalarea creierului”, în închisoare, spitale psihiatrice) si presupune instituirea unui control total si permanent asupra persoanei (zilnic, în fiecare clipa).

Unii sociologi considera ca resocializarea este un proces de reorientare si remodelare a personalitatii individului deviant, de reeducare a acestuia în raport cu normele de conduita socialmente acceptabile. Ea presupune schimbari fundamentale în comportamentul si conduita individului, implicând abandonarea unui mod de viata si adoptarea (“învatarea” ) altuia, prin dirijarea comportamentului individului deviant spre scopurile sociale dorite si permise în societate. 11

Aceasta “rupere cu trecutul” se realizeaza deseori printr-un control total asupra individului deviant, suprimarea statusurilor din trecut, sanctiuni si mijloace punitive etc.

Pentru ca individizii cu “deficiente de socializare” sa nu dobândeasca, pe parcurs, o “identitate delincventa”, resocializarea trebuie sa creeze individului noi raporturi de referinta, noi trairi, atitudini, comportamente.

Fiind un fel de proces de convertire, în cadrul caruia se intentioneaza schimbarea normelor, valorilor si convingerilor individului deviant, prin inculcarea celor dezirabile din punct de vedere social, resocializarea este doar unul dintre mijloacele de control ale comportamentului marginal sau delincvent pe care societatea, grupul sau organizatia le au la dispozitie, în afara asa-numitelor sanctiuni punitive.

Preview document

Repere Sociologice - Pagina 1
Repere Sociologice - Pagina 2
Repere Sociologice - Pagina 3
Repere Sociologice - Pagina 4
Repere Sociologice - Pagina 5
Repere Sociologice - Pagina 6
Repere Sociologice - Pagina 7
Repere Sociologice - Pagina 8
Repere Sociologice - Pagina 9
Repere Sociologice - Pagina 10
Repere Sociologice - Pagina 11
Repere Sociologice - Pagina 12
Repere Sociologice - Pagina 13
Repere Sociologice - Pagina 14
Repere Sociologice - Pagina 15
Repere Sociologice - Pagina 16
Repere Sociologice - Pagina 17
Repere Sociologice - Pagina 18
Repere Sociologice - Pagina 19
Repere Sociologice - Pagina 20
Repere Sociologice - Pagina 21
Repere Sociologice - Pagina 22
Repere Sociologice - Pagina 23
Repere Sociologice - Pagina 24
Repere Sociologice - Pagina 25
Repere Sociologice - Pagina 26
Repere Sociologice - Pagina 27
Repere Sociologice - Pagina 28
Repere Sociologice - Pagina 29
Repere Sociologice - Pagina 30
Repere Sociologice - Pagina 31
Repere Sociologice - Pagina 32
Repere Sociologice - Pagina 33
Repere Sociologice - Pagina 34
Repere Sociologice - Pagina 35
Repere Sociologice - Pagina 36
Repere Sociologice - Pagina 37
Repere Sociologice - Pagina 38
Repere Sociologice - Pagina 39
Repere Sociologice - Pagina 40
Repere Sociologice - Pagina 41
Repere Sociologice - Pagina 42
Repere Sociologice - Pagina 43
Repere Sociologice - Pagina 44
Repere Sociologice - Pagina 45
Repere Sociologice - Pagina 46
Repere Sociologice - Pagina 47
Repere Sociologice - Pagina 48
Repere Sociologice - Pagina 49
Repere Sociologice - Pagina 50
Repere Sociologice - Pagina 51
Repere Sociologice - Pagina 52
Repere Sociologice - Pagina 53
Repere Sociologice - Pagina 54
Repere Sociologice - Pagina 55
Repere Sociologice - Pagina 56
Repere Sociologice - Pagina 57
Repere Sociologice - Pagina 58
Repere Sociologice - Pagina 59
Repere Sociologice - Pagina 60
Repere Sociologice - Pagina 61
Repere Sociologice - Pagina 62
Repere Sociologice - Pagina 63
Repere Sociologice - Pagina 64
Repere Sociologice - Pagina 65
Repere Sociologice - Pagina 66
Repere Sociologice - Pagina 67
Repere Sociologice - Pagina 68
Repere Sociologice - Pagina 69
Repere Sociologice - Pagina 70
Repere Sociologice - Pagina 71
Repere Sociologice - Pagina 72
Repere Sociologice - Pagina 73
Repere Sociologice - Pagina 74
Repere Sociologice - Pagina 75
Repere Sociologice - Pagina 76
Repere Sociologice - Pagina 77
Repere Sociologice - Pagina 78
Repere Sociologice - Pagina 79
Repere Sociologice - Pagina 80
Repere Sociologice - Pagina 81
Repere Sociologice - Pagina 82
Repere Sociologice - Pagina 83
Repere Sociologice - Pagina 84
Repere Sociologice - Pagina 85
Repere Sociologice - Pagina 86
Repere Sociologice - Pagina 87
Repere Sociologice - Pagina 88
Repere Sociologice - Pagina 89
Repere Sociologice - Pagina 90
Repere Sociologice - Pagina 91
Repere Sociologice - Pagina 92
Repere Sociologice - Pagina 93
Repere Sociologice - Pagina 94
Repere Sociologice - Pagina 95
Repere Sociologice - Pagina 96
Repere Sociologice - Pagina 97
Repere Sociologice - Pagina 98
Repere Sociologice - Pagina 99
Repere Sociologice - Pagina 100
Repere Sociologice - Pagina 101
Repere Sociologice - Pagina 102
Repere Sociologice - Pagina 103
Repere Sociologice - Pagina 104
Repere Sociologice - Pagina 105
Repere Sociologice - Pagina 106
Repere Sociologice - Pagina 107
Repere Sociologice - Pagina 108
Repere Sociologice - Pagina 109
Repere Sociologice - Pagina 110
Repere Sociologice - Pagina 111
Repere Sociologice - Pagina 112
Repere Sociologice - Pagina 113
Repere Sociologice - Pagina 114
Repere Sociologice - Pagina 115
Repere Sociologice - Pagina 116
Repere Sociologice - Pagina 117
Repere Sociologice - Pagina 118
Repere Sociologice - Pagina 119
Repere Sociologice - Pagina 120
Repere Sociologice - Pagina 121
Repere Sociologice - Pagina 122
Repere Sociologice - Pagina 123
Repere Sociologice - Pagina 124
Repere Sociologice - Pagina 125
Repere Sociologice - Pagina 126
Repere Sociologice - Pagina 127
Repere Sociologice - Pagina 128
Repere Sociologice - Pagina 129
Repere Sociologice - Pagina 130
Repere Sociologice - Pagina 131
Repere Sociologice - Pagina 132
Repere Sociologice - Pagina 133
Repere Sociologice - Pagina 134
Repere Sociologice - Pagina 135
Repere Sociologice - Pagina 136
Repere Sociologice - Pagina 137
Repere Sociologice - Pagina 138
Repere Sociologice - Pagina 139
Repere Sociologice - Pagina 140
Repere Sociologice - Pagina 141
Repere Sociologice - Pagina 142
Repere Sociologice - Pagina 143
Repere Sociologice - Pagina 144
Repere Sociologice - Pagina 145
Repere Sociologice - Pagina 146
Repere Sociologice - Pagina 147
Repere Sociologice - Pagina 148
Repere Sociologice - Pagina 149
Repere Sociologice - Pagina 150
Repere Sociologice - Pagina 151
Repere Sociologice - Pagina 152
Repere Sociologice - Pagina 153

Conținut arhivă zip

  • Repere Sociologice.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul Familiei privind Integrarea Copilului în Societate

Introducere Familia este instituţia în care se formează, se construieşte personalitatea; copilul va deveni un viitor adult cu sau fără inhibiţii,...

Coordonatele psihopedagogice contemporane ale relației familie - școală

Argument: motivatia alegerii temei. Într-un context în care discursul public si chiar si arealul cercetării stiintifice pare să fie invadat,...

Violența în Familie - Un Fenomen Social

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND VIOLENŢA ÎN FAMILIE I.1. Aspecte generale privind violenţa I.1.1. Definirea violenţei Violenţa...

Status și Rol Social

Precizari conceptuale In stiintele sociale conceptul de status se refera la pozitia unei persoane sau a grupului in sistemul relatiilor cu...

Curs Sociologie

Capitolul 1. CE ESTE SOCIOLOGIA? La finalul acestui curs, studenţi vor fi capabili să : - definească sociologia şi problematica de studiu...

Teorii Sociologice

Dublul principiu durkheimian al disocierii si identitatii între faptul social si faptul individual, remarca E. Stanciulescu în 1996, este reluat T....

Curs Sociologie

1.4.1 Perspectiva evolutionista a fost prima formulata în sociologie, fiind fundamentata în special pe lucrarile lui Auguste Comte si Herbert...

Sociologie generală

CURS NR.1 Sociologia ca stiinta 1. Apariţia sociologiei ca ştiinţa. Sociologia este una dintre ştiinţele care au aparut relativ târziu în...

Te-ar putea interesa și

Dezvoltarea socială în comunitățile rurale românești

Privită în cadrul ştiinţelor sociale, sociologia rurală este o disciplină relativ recentă, tânără, ea devenind centenară abia la începutul acestui...

Comportamentul autodistructiv la adolescenți

SECTIUNE TEORETICA INTRODUCERE Sinuciderea este unul din actele de vointa cu urmari nefaste – cel mai impresionant act din intreaga manifestare a...

Rolul Familiei în Prevenirea Fenomenului de Delincvență Juvenilă

INTRODUCERE Societatea îşi permite a judeca şi evalua modalitatea de comportament a membrilor sǎi , potrivit gradului de conformare a...

Delicvența juvenilă - formă a devianței sociale

INTRODUCERE In ansamblul formelor particulare de devianta, delicventa sau infractionalitatea apare a avea gradul cel mai ridicat de...

Corupția

Delimitări conceptuale Corupţia este catalogată drept o problemă socială complexă, ale cărei modalităţi de manifestare, consecinţe sociale şi...

Dimensiunea Juridică a Reintegrării Delicvenților Minori

INTRODUCERE În orice societate umană, exista reguli şi cerinţe, explicite sau implicite, care solicita indivizilor să realizeze numai acţiuni...

Ion Luca Caragiale

INTRODUCERE Caragiale este unul dintre acei scriitori, meniti sa starneasca neistovite comentarii, dupa unghiurile neasteptate de perspectiva, pe...

Alegerea Partenerului Conjugal

INTRODUCERE Decizia de a alege partenerul cu care să formeze un cuplu este susţinută de motivaţii conştiente şi inconştiente ale individului....

Ai nevoie de altceva?