Sociologia Devianței

Ce este devianta ?

Aceasta întrebare poate reprezenta un punct de pornire pentru a începe o analiza a domeniului de interes a sociologiei deviantei si a fenomenelor pe care aceasta disciplina le studiaza. La o asemenea întrebare am putea primi o serie de exemple de comportamente pe care oamenii le considera imorale, daunatoare, ilegale sau bolnave. Raspunsurile pe care le-am putea primii la o asemenea întrebarea nu ar fi probabil mult diferite de cele obtinute de catre J. L. Simmons (1965) într-un studiu realizat în 1965 în cadrul caruia a cerut unui numar de 180 de persoane sa enumere comportamentele sau tipurile de persoane pe care le considera deviante. Raspunsurile oferite de acestia au cuprins peste 252 de actiuni si persoane deviante si au cuprins: homosexuali, prostituate, consumatori de droguri, beatnici, ucigasi, puritani, pacifisti, administratori, fete tinere machiate, preoti liberali etc.. Dintre acestea cele mai frecvente acte sau persoane au fost urmatoarele:

Tabelul 1. Comportamente sau tipuri de persoane deviante

Raspunsul Procentul de mentionari

Homosexualii 49

Dependentii de drog 47

Alcoolicii 46

Prostituatele 27

Ucigasii 22

Infractorii 18

Lesbienele 13

Delincventii juvenili 13

Beatnici 12

Bolnavii mintal 12

Perversii 12

Comunistii 10

Ateistii 10

Extremistii politici 10

Sursa: adaptare dupa J.L. Simmons, Social problems (Fall 1965).

Multe dintre aceste raspunsuri obtinute de catre Simmons se refera la formele majore de devianta care au captat atentia publicului dar care reprezinta în acelasi timp subiectul unor investigatii realizate de catre sociologi în domeniul deviantei. Alte raspunsuri se pot referii la comportamente sau fenomene pe care putine persoane le-ar considera deviante. Diversitatea extrem de mare a actelor considerate deviante arata ca din perspectiva publicului larg aproape orice tip de comportament poate fi considerat deviant. Într-o încercare de clasificare a comportamentelor deviante realizata pe baza consultarii temelor abordate de sociologi, Maurice Cusson într-un articol publicat în Tratatul de sociologie, editat sub coordonarea lui Raymond Boudon (Boudon, 1989) identifica sapte categorii de devianta:

- Infractiunile si delictele;

- Sinuciderea;

- Consumul de droguri;

- Transgresiunile sexuale;

- Deviantele religioase;

- Bolile mentale;

- Handicapurile fizice

Ce putem observa aici este faptul ca exista o varietate incredibila de comportamente si fenomene sociale pe care oamenii le încadreaza în domeniul deviantei. Mai mult Maurice Cusson în acelasi studiu evidentiaza faptul ca în cadrul universului deviantei exista si o diferentiere a actelor deviante de la perfect voluntare la complet involuntare. Astfel potrivit acestui autor avem:

a) Devianti subculturali. Este vorba în acest caz de indivizi care contesta legitimitatea normelor pe care le încalca si care sunt numiti de R. Merton nonconformisti sau minoritati active de catre S. Moscovici. În aceasta categorie intra membrii cultelor religioase nerecunoscute, disidentii, teroristii si revolutionarii.

b) Transgresorii. Reprezinta acea categorie de devianti care recunosc legitimitatea normelor pe care le violeaza si care actioneaza din interes. Ei reprezinta în fapt majoritatea deviantilor.

c) Indivizii cu tulburari de comportament. Aceasta categorie este reprezentata de toxicomani, dependenti de drog, sociopati, nevrozati etc. În cazul acestora caracterul voluntar al actului este discutabila. Se considera ca în cazul toxicomanilor si dependentilor actul lor este voluntar cel putin în prima faza a evolutiei lor iar în momentul în care se instaleaza dependenta nu mai sunt în întregime liberi. În cazul sociopatilor sau nevrozatilor, este greu de distins latura de determinare de cea de compulsiune.

d) Handicapatii. În ceea ce priveste surzii, orbii, paraplegicii, debilii si bolnavii mentali nu exista un consens în rândul sociologilor în ceea ce priveste încadrarea lor în rândul deviantilor. Unii sociologi cum este Ervin Goffman au fost preocupati de interactiunea persoanelor cu handicap fizic cu semenii din anturajul lor si au consacrat o care problematicii stigmatizarii si strategiilor relationale care se nasc între handicapati si oamenii care se considera normali.

Pornind de la aceasta diversitate a comportamentelor si fenomenelor sociale ce sunt încadrate în categoria devianta putem constata dificultatea definirii acestui concept de catre sociologi. Eforturile sociologilor consacrate definirii deviantei sunt însa mai putin concentrate asupra diferitelor tipuri de devianta ci mai ales asupra elementelor comune ale tuturor actelor considerate deviante. O astfel de definitie ar reprezenta un concept abstract care ar putea fi aplicat tuturor fenomenelor deviante.

O prima constatare referitoare la elementele caracteristice ale actelor considerante deviante este aceea ca acestea toate sunt dezaprobate de un numar semnificativ de oameni. În exemplul cu rezultatele cercetarii realizate de Simmons, actele sau persoanele mentionate în raspunsuri nu au nici caracteristica comuna în afara de faptul ca un anumit public le considera si le trateaza ca fiind de neacceptat. Asadar, devianta reprezinta un comportament ce înseala o asteptare, încalca un obicei sau norma sociala sau neaga o valoare sociala. De aici rezulta ca comportamentele deviante se raporteaza la regulile, valorile si normele sociale care guverneaza viata sociala si ca definirea comportamentelor deviante se face prin raportarea la ordinea normativa a unei societati. În continuare putem spune ca un alt element caracteristic tuturor comportamentelor deviante este încalcarea normelor sociale specifice unei societati într-un moment dat al existentei sale. O definitie asupra deviantei este oferita de catre Maurice Cusson în articolul publicat în lucrarea mentionata anterior (Boudon, 1989):

„Devianta este ansamblul conduitelor si starilor pe care membrii unui grup le judeca drept neconforme cu asteptarile, normele sau valorile lor si care în consecinta risca sa trezeasca din partea lor reprobare si sanctiuni”