Extras din curs
Notiunea de sociologie a fost introdusa de Auguste Comte în anul 1832, în locul notiunii de "fizica sociala". Termenul provine din frantuzescul "societé" si grecescul "logos", dar desi radacinile sunt stravechi, stiinta sociologiei este tânara în raport cu matematica, sau logica, sau fizica, atât de riguroase si luate ca modele de referinta.
Cu mai bine de 2300 de ani înainte, Aristotel scria ca "omul este prin natura sa un animal social", fara ca aceasta reflectie sa întemeieze propriu-zis o stiinta.
*Majoritatea autorilor au definit sociologia ca studiul stiintific sau pozitiv al faptelor sociale. Ca variante de definitii mentionam câteva exprimate succint:
E.Durkheim - stiinta faptelor sociale;
G.Gurvitch - stiinta fenomenelor sociale totale;
D.Gusti - stiinta realitatii sociale;
Tr.Herseni - stiinta societatilor omenesti.
Specificul sociologiei
a. Spre deosebire de alte stiinte sociale, sociologia nu se limiteaza la o latura sau un domeniu al realitatii sociale (prin aceasta se deosebeste de economie politica, demografie, istorie). Ea studieaza societatea integrativ si unitar.
b. Sociologia ne doteaza cu o forma speciala de constiinta. Aceasta constiinta ne ajuta spre intelegerea mai buna a fortelor sociale. Berger afirma în 1963 ca sociologia este "o stiinta liberatoare".
c. Sociologia poate deveni un instrument pentru dobândirea informatiei despre noi însine si pentru a interveni în viata sociala, spre a ne atinge anumite scopuri.
d. Sociologia are în principal caracter obiectiv, dar razbat în ea si elemente având caracter partinic, exprimând interesele, ideile unei grupari sociale. Sociologia ca stiinta a întregului social vizeaza asadar realitatea sociala atât pe dimensiunea ei obiectiva, structurala, cât si pe cea a subiectivitatii, a ideologicului.
Socotind-o ca momentul de ruptura cu aprecierile simtului comun asupra fenomenelor cotidiene, Achim Mihu1) precizeaza ca sociologia este "în mod esential studiul explicativ si comprehensiv al realitatii sociale în totalitatea ei, adica a unei realitati sui-generis, precum si a unor parti, fenomene si procese ale acestor realitati în legaturile lor multiple, variate si complexe cu întregul". Asadar, ca stiinta a vietii sociale, sociologia este o constructie teoretica relativ coerenta, care descifreaza legitatile acesteia.
I.2. Problematica si functiile sociologiei
Sociologia, ca orice disciplina stiintifica îsi propune nu doar acumularea de date despre realitatea sociala si analizarea lor, dar si întelegerea semnificatiei problemelor sociale. Sociologia nu poate fi gândita doar ca o descriptie — ca sociografie — si nici ca o viziune speculativa. Ea nu se reduce la întelegerea empirica a problemelor sociale de catre gândirea comuna, ci este o tratare stiintifica a acestora. Problema sociala în stiinta ia forma unor întrebari la care putem da raspunsuri prin cercetari metodice, riguroase. Problema sociala devine o problema a stiintei numai în masura în care reusim sa o exprimam în forma unei teze verificabile prin cercetari, experimentari. Formatia stiintifica, teoretica si metodologica în sociologie este echivalenta cu dezvoltarea aptitudinii de a pune întrebari corecte realitatii sociale.
Devenita stiinta de sine statatoare de la jumatatea secolului al XIX-lea, sociologia are ca obiect de studiu realitatea sociala în procesul devenirii ei, privita ca întreg, legitatile si ordinea sociala.
Tot obiect al acestei discipline îl constituie colectivitatile umane, relatiile si comportamentele umane din cadrul acestora.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sociologia Educatiei
- BIBLIOGR.DOC
- CAP1.DOC
- CAP2.DOC
- CAP2ANEX.DOC
- CAP3.DOC
- CAP4.DOC
- CAP5.DOC
- CAP6.DOC
- cap7.DOC
- CAP7ANEX.DOC
- cap8a.doc
- CUPRINS.DOC
- INTROD.DOC
- nota.doc