Conceptul de guvernanță

Termenul de guvernanţă desemnează procesul de luare a deciziei, precum şi procesul prin care decizia este sau nu implementată, plecând de la premisa sau realitatea că în procesul de decizie sunt implicaţi numeroşi factori, de natură formală şi informală. Factorii de natură formală au caracter de legalitate, acţionează de pe diferite poziţii în funcţie de interese; factorii de natură informală fie sunt de pe poziţie de inegalitate sau la limita legalităţii, creând presiuni spre a fi implicaţi în procesul de decizie, fie se interferează cu actul de decizie prin anumite norme de comportament, cutume, religie etc.

Guvernanţa are drept scop concilierea coerenţei, unităţii si diversităţii. Ea presupune comunicare, transparenţă, participare, egalitatea şanselor, respectarea celuilalt. Marile scandaluri financiare au determinat UE la conceperea unui cod de guvernanta corporatistă conform căruia investitorii devin mai pretenţioşi în privinţa calităţii informaţiilor şi standardelor solicitate firmelor şi pieţelor în care intenţionează să investească (Roman, Moşteanu, 2011, p. 515).

În faţa proceselor de mondializare, guvernanţa propune a treia soluţie, faţă de integrarea greu de suportat de către state şi anarhia greu de suportat de către popoare, cea a unui echilibru funcţional între agenţi diverşi dar cu reală putere în relaţiile internaţionale. Guvernanţa relevă cum cooperează guvernele cu celelalte organizaţii sociale, dar şi cum colaborează acestea cu cetăţenii pentru luarea deciziilor ce privesc problemele importante ale societăţii.

În funcţie de structura teritorială naţional-urban-rural, guvernanţa poate fi influenţată de o serie de factori, astfel: dimensiunea şi structura zonei, structura antreprenoriatului: firme asociative sau de subzistenţă, cooperative, ONG-uri, institute de cercetare, religia, instituţii financiare, armată, în plus faţă de factorii enumeraţi mai sus, evidenţiem şi alţi factori care influenţează procesul de luare a deciziei în cadrul guvernanţei: media, activitatea de lobby, donatorii internaţionali, corporaţiile multinaţionale, armata. Pe lângă aceşti factori care pot fi alocaţi societăţii civile, există o serie de factori care influenţează negativ procesul de guvernanţă, cum ar fi: crima organizată, grupurile de presiune, corupţia, structurile mafiote (Figura nr. 1).

Acestea trebuie sa fie consolidate, activate si sa aiba libertatea de a se dezvolta

Guvernarea globală înseamnă unirea forţelor ţărilor şi instituţiilor pentru a guverna lumea ca pe un întreg: guvernele ţărilor şi conducerile companiilor private utilizează organizaţiile de

tipul WTO (Organizaţia Mondială a Comerţului), Banca Mondială şi ONU (Organizaţia

Naţiunilor Unite) pentru a guverna lumea prevalând realizarea intereselor individuale sau de

grup. Alte grupuri (ONG-uri, sindicate) pot încerca să utilizeze aceleaşi structuri, dar şi altele,

asş cum este Organizaţia Internaţională a Muncii pentru a guverna lumea în consens cu

practicile de bună guvernare.