Sociologie politică

Curs 9

Functiile ideologiilor

- ideologiile incita oamenii la actiune, dandu-le un cadru in care sa actioneze. Avem 7 functii de baza ale ideologiilor:

1. functia de legitimare – anumite ideologii utilizeaza o intreaga serie de termeni, instrumente cu care sistemul politic e analizat. Ideologia se prezinta ca un set de reguli mai mult sau mai putin coerente dar cu un grad ridicat de accesibilitate, ce pot merge pana la constitutia dezirabila a unei societati. Ideologia ofera o cunoastere a societatii plus rolul fiecaruia in sistemul politic. In sensul acesta ideologiile legitimeaza

2. functia de reglare sociala – toti cei care adera la o anumita ideologie au ceva in comun si ceva ce trebuie sa le fie strain; definesc clar adversarul/strainul/dusmanul. In fata dusmanului e nevoie de unire/uniune. Daca luam doar nationalismul obs. potentialul sau de unificare. Ele unesc si in acelasi timp despart(accentuat in ideologiile totalitare)

3. functia de conducere si manipulare – e o functie de mobilizare. Toate ideologiile prezinta modul in care ar trebui guvernata societatea. Ideologiile apeleaza la manipulare, dar in grade inegale pt fiecare ideologie. Toate furnizeaza principii, judecati care incita oamenii la actiune darscopurile actiunilor pot fi cunoscute de cei care incita, nu neaparat si de cei care executa. Manipularea se manifesta in mod evident in momente de criza ale societatii. Sloganurile servesc frustrarea oamenilor

4. functia de comunicare – in cadrul lor comunicarea e mai usoara, pt ca se apeleaza la idei, intelesuri comune. Aceste sintagme pot duce dupa limbaj la descoperirea ideologiei din care face parte oratorul. Oamenii vad realitatea prin viziunea unei ideologii si toti adeptii o vad relativ la fel: saracia este rezultatul exploatarii omului de catre om

5. functia de implinire emotionala sau realizare psihologica – de protectie psihologica. O ideologie poate pretinde ca ea da expresie intereselor materiale acelor ce o sustin. Interesul de acest tip exista, dar nu e definitoriu. Exista insa sentimentul de protectie dat de ideologie din acest punct de vedere. Exista o relatie intre personalitate si ideologie. Dar unele ideologii nu lasa loc alegerii. Formatul unei personalitati e receptiva la o anumita ideologie. Dar si ideologia poate schimba personalitatea. Ea alunga singuratatea, implineste vocatia sociala a unui individ oarecare

6. functia critica – e un instrument pt evaluarea realitatii sociale. Ele au istoric vorbind, succese importante(disparitia monarhiei divine sau sclaviei). Putem vorbi aici de ideologii si utopii

7. functia de actiune politica

- intelectualii si ideologiile – intelectualii au rolul de a defini situatiile politice, sociale, ec. si culturale

- o situatie sociala este o situatie deja definita. Comportamentele umane depind de aceasta definire

- prima carte notabila ce prinde acest subiect apare in 1927 – Benda – Tradarea intelectualilor. Pt el intelectualul ar trebui sa fie internationalist si nepartizan. R. Aron – Opiul intelectualilor

- majoritatea ideologiilor sunt produsul intelectualilor – poeti preoti magistrati etc

- definitia intelectualului ca substantiv a aparut de la Afacerea Dreyfuss – Emil Zola. Pana atunci era doar adjectiv

- in Franta in 1789 Comitetul de 12 persoane care trebuia sa aplice ghilotina desi erau eterogeni ca origine si ocupatie toti erau intelectuali(versati in filosofie, istorie etc)

- au un rol important pt ca intelectualii se indeletnicesc cu ideile. Par sa fie si chiar sunt independenti de interese. Ei nu se leaga automat de interese ba chiar uneori actioneaza chiar impotriva lor din cauza unor principii. Burghezul insa nu e asa

- Marx era nepotul lui Philips(marele industrias), nu a avut nici o slujba, l-a mai tinut si Engels – a trait din dividente si din industria lui Engels

- Intelectualii detin cuvantul scris sau vorbit si pt a directiona opinia publica. Ei izbutesc uneori sa ridice critica sociala la un nivel la care politicienii de profesie nu reusesc. Altminteri eterogenitatea e trasatura fundamentala a intelectualitatii – regula e ca ei sa nu se inteleaga intre ei

- Intelectualii implicati in politica nu au agreat propprietatea privata si etica capitalismului

- Au si un atu – capacitatea creatoare