Specificitatea Fenomenului Politic

Curs
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 3472
Mărime: 20.27KB (arhivat)
Publicat de: Cazimir Tudor
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. 1. POLITICUL ȘI POLITICA - CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE
  2. 2. GENEZA POLITICULUI
  3. 3. PRINCIPIILE POLITICULUI
  4. 4. ROLUL SOCIAL MAJOR AL POLITICULUI
  5. 5. POLITICA - ȘTIINȚĂ, ARTĂ, VOCAȚIE, PROFESIE
  6. 6. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE

Extras din curs

1. POLITICUL ȘI POLITICA - CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE

PREOCUPĂRI DE DEFINIRE A POLITICULUI ȘI POLITICII. Termenii de politic și politică se originează în grecescul polis (cetate/oraș-stat, cu înțeles de comunitate care „cuprinde în sine” toate problemele umane ce-i sunt specifice). Există o diversitate de concepții cu privire la modul cel mai adecvat de definire a politicului și politicii. În cele ce urmează, vom aborda câteva dintre acestea.

Politicul/politica - în sens de putere/ca domeniu al guvernării, al organizării și conducerii comunităților sau societății în ansamblu. Unele interpretări insistă asupra politicii în sens de putere, respectiv asupra problemelor organizării și conducerii comunităților sau societății. Conform acestor concepții, politica este activitatea socială de dobândire/obținere, păstrare/menținere și gestionare a puterii.

- Robert E. Goodin și Hans-Dieter Klingemann arată în Manual de știință politică (1996) că: „Politica poate fi cel mai bine caracterizată ca folosire constrânsă a puterii sociale. De aici, studierea sa - fie de către oamenii de știință, fie de către politicienii practicieni - poate fi definită ca studierea naturii și a surselor acelor constrângeri și a tehnicilor pentru pentru folosirea puterii sociale în cadrul acelor constrângeri... Constrângerile sub care operează actorii politici și manevrarea strategică pe care ele o generează și o implică ni se par a constitui esența politicii. Analiza acelor constrângeri - de unde vin ele, cum operează, cum ar acționa în cadrul lor agenții politici - ni se pare a se situa în inima stidiului politicului”.

- Este sugestivă, în acest sens, și afirmația făcută de Hans Morgenthau în lucrarea Scientific Man versus Power Politics, potrivit căreia „Politica este o luptă pentru putere”.

- În același context, politologul francez Georges Burdeau susține, în Traité de Science politique, că în orice societate există ierarhii cu privire la exercitarea puterii, a guvernării: „Oameni care comandă și oameni care se supun, acesta este, în nuditatea sa, scheletul ireductibil al vieții politice”.

- Merriam-Webster Dictionary conferă termenului de politică următoarele sensuri: „ a) arta sau știința de a guverna; b) arta sau știința care se ocupă cu ghidarea și influențarea politicilor guvernamentale; c) arta sau știința care se ocupă cu câștigarea și menținerea controlului asupra guvernării”.

Politicul/politica - ca domeniu al deciziilor referitoare la sfera publică. Funcționarea puterii instituite în toate formele de organizare umană se exprimă prin acte de decizie/decizii, produsul acestora fiind „politicile” ce urmează să se execute la nivelul guvernării societății, conducerii întreprinderilor economice și financiare, funcționării unui partid politic, la nivel sindical sau la cel al altei organizații (culturale, religioase etc.). Având în vedere că organizarea și conducerea societății se realizează într-un cadrul social cu resurse limitate, sunt necesare decizii cu privire la modul de alocare autoritară a valorilor (David Easton).

Conform interpretărilor de acest fel, domeniul politic este cel al deciziilor privitoare la sfera publică (cea a intereselor colective, sociale), indiferent de caracterul lor (administrativ, juridic, de putere, de ordin social etc.).

- David Miller arată în Enciclopedia Blackwell a gândirii politice (The Blackwell Encyclopedia of Political Thought, 1991) că: „Politica poate fi definită pe scurt ca fiind procesul prin care un grup de oameni cu opinii și interese inițial divergente ajung la decizii colective socotite îndeobște ca fiind obligatorii pentru respectivul grup și impuse ca o linie de conduită comună”.

Merriam-Webster Dictionary conferă termenului de politică și următoarele două sensuri: „ a) complexul tuturor relațiilor dintre oamenii care trăiesc într-o societate; b) relațiile sau comportamentul în cazuri particulare, în special așa cum apar ele din punct de vedere politic”.

Politicul/politica - în sens de asigurare a ordinii sociale. Alte concepții influente prezintă politicul drept domeniu al asigurării (instituirii și menținerii) ordinii sociale interne și securității externe a comunităților. Nicio societate (nici măcar comunitățile mai mici decât societatea în ansamblul ei) nu poate exista fără un minimum de norme, de reglementări, de rutină comportamentală etc. care să-i asigure stabilitatea și siguranța. Politicul este deci ansamblul preocupărilor pentru asigurarea ordinii sociale necesare.

Întrucât ordinea presupune un minimum de compromis și consens între diferitele grupuri de interese existente, iar interesele pot fi convergente sau divergente, scopul politicii este:

a) de a concilia/armoniza interesele diverse din societate, de a modera conflictele, tensiunile și clivajele (activitate de tip cooperativ/care ține de cooperare);

b) de a statornici, legaliza și legitima dominația unor membri ai comunității asupra altora, a unor interese asupra altora (activitate de tip conflictual/ex. marxismul prezenta istoria ca un lung șir de lupte între clasele sociale).

Politicul/politica - ca distribuție sau alocare a resurselor sociale. În lucrarea Politics: Who Gets What, When, How (1936), Harold Lasswell arăta că politica se referă la „cine ce obține, când și cum”, în timp ce David Easton definea politicul, în The Political System: An Inquiry into the State of Political Science (1953) ca: „alocarea autoritară a valorilor” (valori - în sens de resurse politice).

Politica ar avea, astfel rolul de a interveni pentru medierea conflictelor dintre grupuri în procesul de distribuție și alocare a resurselor necesare dezvoltării sociale.

POLITICUL ȘI POLITICA - SUPRAPUNERE SAU DELIMITARE CONCEPTUALĂ? Este, îndeobște, o realitate că, nu numai la nivelul simțului comun, dar chiar și în destule dezbateri teoretice, termenii de „politic” și „politică” sunt confundați și substituiți unul prin celălalt. Această situație l-a determinat pe William Connolly (The Terms of the Political Discourse, 1974) să considere că „politicul” este un fel de „concept-greblă” („le concept en grappe”), adică un concept care cumulează o multitudine de înțelesuri.

Preview document

Specificitatea Fenomenului Politic - Pagina 1
Specificitatea Fenomenului Politic - Pagina 2
Specificitatea Fenomenului Politic - Pagina 3
Specificitatea Fenomenului Politic - Pagina 4
Specificitatea Fenomenului Politic - Pagina 5
Specificitatea Fenomenului Politic - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Specificitatea Fenomenului Politic.doc

Alții au mai descărcat și

Explozia Demografică

Termenul de explozie demografică s-a încetăţenit în statele europene în secolul al XIX-lea şi reprezintă un efect al procesului de tranziţie...

Politici Sociale

Tema 1 Politici sociale. Concept. Tipologii de politici sociale. Politica socială – concept. Politica socială este un concept care desemnează :...

Politicile UE

1. Intoducere.Rolul si dinamica politicilor comunitare Dupa semn.Trat.Paris 1951 si instituirea CECO-Comun.Eu-na a Carb.si Otel.intre 6st.eu-ne sa...

Relațiile RM-UE

Tema 1: Introducere. Stabilirea relaiilor RM-UE In RM exista 2 pozitii vizavi de integrarea europeana: -Integrarea ca dorinta – constientizarea...

Organizații internaționale

Sistemul Naţiunilor Unite Definiţie: totalitatea structurilor organizatorice şi funcţionale constituite cf. Cartei Naţiunilor Unite Compus din:...

Analiza Instituțională

Capitolul I STATUL. NOŢIUNE. APARIŢIE. ELEMENTE CONSTITUTIVE I. Delimitări conceptuale II. Apariţia statului III. Raportul stat-naţiune IV....

Ideologii Politice Contemporane

Capitolul I CONSTRUCŢIA DISCURSULUI IDEOLOGIC, DE LA MODERN LA POSTMODERN 1. Ce este ideologia 2. Panorama ideologiilor politice În acest...

Italia interbelică

De la razboi la dictatura(1915-1925) La sfarsitul razboiului, bilantul pierderilor materiale si umane ale Italiei a fost apreciabil.La capitolul...

Te-ar putea interesa și

Biserica și statul ca doctrine politice

1. INTRODUCERE Există o criză integrală şi integratoare, un fel de „black hole”, care înghite, modifică şi apoi anihilează. Dinăuntrul vârtejului”...

Crearea și Promovarea Brand-ului Politic Metode și Tehnici - Cazul Republicii Moldova

Introducere Actualitatea Temei Investigate. Dinamica Impetuoasă A Schimbărilor Social-politice Care Au Avut Loc În Republica Moldova La Sfîrşitul...

Cooperarea Economică Internațională

INTRODUCERE Am ales această temă pentru a putea înţelege mai bine procesul de cooperare şi elementele implicate în acest proces., pornind de la...

Corupția

Delimitări conceptuale Corupţia este catalogată drept o problemă socială complexă, ale cărei modalităţi de manifestare, consecinţe sociale şi...

Evoluții în ordinea politică globală contemporană - lecții pentru Republica Moldova

Introducere Actualitatea și importanța lucrării: Secolul XXI este caracterizat de modificarea ordinii politice globale care se manifestă prin...

Sociologie, Sociologie Juridica, Sociologia Dreptului

Introducere Trăim zi de zi intr-o anumită societate; provenim sau intrăm in grupuri sociale, in colectivităţi; cooperăm sau suntem in conflict;...

Implicațiile psihologice ale terorismului

1. Terorismul: concept, istoric, tipologie Terorismul actual este unul de tip catastrofic care a depăşit orice limită a raţionalităţii. El vizează...

Locul și rolul politologiei în sistemul științelor politice

CAPITOLUL I Introducere in studiul stiintelor politice Interesul enorm pentru stiintele politice in tara noastra este perfect explicabil ,...

Ai nevoie de altceva?