Navigația maritimă și fluvială

~nceputurile naviga]iei

Originile naviga]iei se pierd ^n negura timpurilor. Oamenii primitivi, ^n cutare de hran [i condi]ii mai bune de via], utilizând mijloace simple de plutire, au traversat râuri [i fluvii, au navigat ^n lungul malurilor râurilor [i mrilor pe mari distan]e. Adesea drumul lor era fr ^ntoarcere, ]inuturile noi mai bogate [i ospitaliere, devenind noua lor patrie.

Descoperiri arheologice atest faptul c ^n mileniul al [aselea ^.Hr., zeci de kilometri erau strbtu]i de-a lungul coastelor Mediteranei, de popula]iile b[tina[e, cu corbii cu pânze. ~n paralel, o intens naviga]ie se desf[ura pe coastele de S.E. ale Asiei, ^n insulele din Polinezia [i ^n Oceania, cu ajutorul pirogilor [i joncilor.

~n urm cu dou mii de ani romanii puneau chiar necesitatea de a naviga ^naintea vie]ii: Navigare necesse, vivere non necesse.

Defini]ii

Cuvântul naviga]ie ^[i are originea ^n cuvintele latine navis, ^nsemnând “nav” [i agere, “a conduce”.

Naviga]ia este [tiin]a care se ocup cu studiul metodelor de determinare a pozi]iei navei [i a drumului de urmat ^n siguran] ^ntre dou puncte de pe suprafa]a Pmântului.

Naviga]ia este ^ns nu numai o [tiin], ci [i o art. La ^nceputuri a fost cu siguran] doar o art. Deplasarea dintr-un punct ^n altul se fcea numai pe baza ^ndemânrii [i experien]ei. ~n timp, dezvoltarea metodelor specifice, instrumentelor, tabelelor matematice etc., au fcut din naviga]ie o adevrat [tiin].

~n general, naviga]ia maritim este ^mpr]it, ^n func]ie de mijloacele folosite, ^n patru mari categorii: naviga]ie costier, naviga]ie estimat, naviga]ie astronomic [i naviga]ie electronic.

Unele clasificri sunt mai detaliate cuprinzând subcategorii precum: naviga]ia radar, naviga]ia hiperbolic etc.

Naviga]ia costier este naviga]ia ^n care pozi]ia navei se determin cu ajutorul observa]iilor la reperele de la coast.

Prin repere ^n]elegem ^n primul rând construc]iile speciale realizate ^n cadrul amenajrilor hidrografice de naviga]ie a[a cum sunt farurile, balizele, geamandurile etc., dar [i alte construc]ii precum cldiri , turnuri, furnale, ori elemente topografice naturale: stânci, mici insule, capuri etc.

~ntrucât ^n apropierea uscatului se afl cele mai multe pericole de naviga]ie, conducerea navei ^n zonele costiere impune o aten]ie deosebit [i o mare acurate]e ^n determinarea punctului.

Naviga]ia estimat este naviga]ia ^n care pozi]ia navei se determin ^n func]ie de pozi]ia ini]ial pe baza informa]iilor de drum [i distan] date de echipamentele de naviga]ie. Acurate]ea naviga]iei estimate este dat [i de calculul sau aprecierea influen]ei factorilor exteriori (vânt, curent) ^n abaterea de la drum [i varia]ia vitezei navei.

~n practica naviga]iei, determinarea pozi]iei estimate se face cel mai des grafic, pe harta de naviga]ie. Au fost dezvoltate totu[i [i metode de determinare prin calcul a punctului navei.

Sistemele moderne de naviga]ie iner]ial [i naviga]ie Doppler au la baz principiile naviga]iei estimate.

Naviga]ia astronomic este naviga]ia folosind observa]iile la Soare, Lun, planete sau stele pentru determinarea pozi]iei navei. Naviga]ia astronomic a fost folosit intens o lung perioad de timp, ^n special la traversade. Apari]ia odat cu evolu]ia tehnologic a sistemelor hiperbolice de naviga]ie [i mai apoi utilizarea pe scar larg a naviga]iei cu sateli]i, mult mai precis [i mai expeditiv, au condus la reducerea utilizrii naviga]iei astronomice ^n determinarea pozi]iei navei.

Naviga]ia electronic este naviga]ia ^n care sunt folosite mijloacele electronice ^n determinarea pozi]iei navei. Utilizarea odat cu progresul tehnologic a radiogoniometrelor, radarelor, receptoarelor pentru sistemele hiperbolice [i apoi a celor de naviga]ie cu sateli]i a crescut considerabil precizia determinrii pozi]iei navei.

~n naviga]ia electronic rolul ofi]erului de cart ^n determinarea pozi]iei navei este mult diminuat, acesta având aproape cu continuitate coordonatele geografice ale navei.

Naviga]ia ^n condi]ii speciale trateaz desf[urarea naviga]iei ^n zone ^n care condi]iile impun msuri suplimentare reglementate prin conven]ii interna]ionale sau izvorâte din practica genera]iilor de navigatori.

Naviga]ia fluvial se ocup cu studiul drumului de urmat ^n siguran] ^ntre dou puncte pe un curs navigabil de ap interioar. Naviga]ia se face ^n principal pe baza unei bune cunoa[teri a caracteristicilor cursului de ap pentru zona ^n care se navig [i a comportrii navei ^n func]ie de acestea. Determinarea pozi]iei navei se face ^n func]ie de reperele de la mal.