Teoria și construcția navei

Volumul I

Statica navei

1. Geometria navei

Corpul navei este considerat un solid rigid cu geometrie complexa. Complexitatea geometriei corpului navei este determinata de necesitatea respectarii calitatilor nautice.

1.1. Planurile de proiectie utilizate în geometria navei

Pentru studiul teoretic al geometriei corpului navei se utilizeaza 3 planuri de proiectie principale si un plan de proiectie auxiliar.

Planul diametral PD este un plan vertical longitudinal care împarte corpul navei în 2 parti simetrice: bordul babord Bb, situat în partea stânga a planului diametral; bordul tribord Tb, situat în partea dreapta a planului diametral.

Conturul navei în plan diametral este definit de urmatoarele linii: linia chilei sau chila navei LK, linia puntii în plan diametral LPD care prezinta o curbura denumita selatura puntii în plan diametral, linia provei sau linia etravei, linia pupei sau linia etamboului.

Planul transversal al cuplului maestru este un plan transversal vertical, care trece prin sectiunea maestra si împarte corpul navei în doua parti nesimetrice: partea prova Pv si partea pupa Pp.

Sectiunea maestra sau cuplul maestru este sectiunea transversala de arie maxima a navei.

Conturul navei în plan transversal al cuplului maestru este definit de urmatoarele linii: linia fundului în plan transversal, linia puntii în plan transversal al cuplului maestru, linia bordului în plan transversal.

Planul plutirii PL este un plan orizontal, longitudinal, care coincide cu suprafata libera a apei linistite si împarte corpul navei în doua parti nesimetrice: partea imersa sau carena este partea aflata sub apa, partea emersa este partea aflata deasupra apei.

Conturul navei în acest plan este definit de liniile bordurilor în planul plutirii.

Planul de proiectie auxiliar folosit în studiul teoretic al geometriei corpului navei este planul de baza. Planul de baza PB este un plan longitudinal, orizontal, care trece prin punctul obtinut din intersectia PD, LK si ¤ (cuplul maestru). 2.1.

1.2. Dimensiunile principale ale navei

Lungimea navei.

Lungimea pe plutirea de plina încarcare sau lungimea teoretica este distanta masurata în PD pe CWL între punctele de intersectie ale acestei plutiri cu linia etamboului si linia etravei.

Lungimea între perpendiculare este distanta masurata în PD, pe CWL, între punctele de intersectie ale acestei plutiri cu axul cârmei si linia etravei.

Lungimea de calcul L este valoarea maxima dintre: distanta masurata în PD, pe plutirea de încarcare de vara, de la muchia anterioara a etravei pâna la axul cârmei si 0,96 din lungimea navei masurata pe aceeasi plutire, de la muchia anterioara a etravei pâna la extremitatea pupa. Este definita conform prescriptiilor R.N.R. si se utilizeaza la dimensionarea elementelor constructive ale navei.

Lungimea maxima este distanta masurata în PD dupa o directie orizontala între punctele extreme pupa si prova ale navei. 2.2.

Latimea navei.

Latimea teoretica este distanta masurata în ¤, pe CWL, între punctele de intersectie ale acesteia cu liniile bordurilor.

Latimea maxima este distanta masurata în ¤, dupa o directie orizontala, între punctele de intersectie ale selaturii puntii în plan transversal cu liniile bordurilor.

La navele cu bordurile verticale .

La navele cu bordurile înclinate .