Managementul Unităților de Alimentație Publică

Cap. I ALIMENTAŢIA PUBLICĂ

Definirea, importanţa şi caracteristicile principale ale alimentaţiei publice

Alimentaţia publică este un sector al comerţului cu amănuntul având ca specific al activităţii transformarea unor materii prime alimentare într-o gamă variată de preparate culinare şi produse de cofetărie-patiserie, precum şi alte mărfuri alimentare. Activitatea de AP işi desf activitatea în e direcţii principale şi anume:

- activitatea de producţie prin care se obţin preparatele culinare şi prod de cofetărie-patiserie;

- activitatea de desfacere prin care se asigură oferirea şi vânzarea către clienţi a preparatelor culinare şi prod de cofetărie-patiserie şi a altor preparate sau nepreparate, precum şi servirea pe loc a acestora.

Principalul obiectiv al activităţii de AP constă în sporirea continuă a producţiei proprii, diversificarea sortimentală, îmbunătăţirea permanentă a calităţii preparatelor a.î. să poată fi satisfăcute preferinţele şi dorinţele clienţilor asigurându-se totodată creşterea volumului vz. AP cuprinde e compartimente:

- alimentaţia comercială

- alimentaţia colectivă

Alimentaţia comercială vizează mesele luate de către clienţi în timpul lor liber. În cadrul acesteia se afirmă şi se pun în valoare obiceiurile alimentare ale fiecărui popor, arta culinară, prod de cofetărie, ordinea serviriii preparatelor, precum şi asocierea acestora cu băuturile.

Nu tb admis decorul în care au loc serviciile ca şi calitatea inventarului pt servireşi lucru.

Alimentaţia colectivă care vizează servirea mesei pt colective de oameni ai m-cii, respectiv din alte instituţii ca: spitalele, unit militare, azile de bătrâni, unit de învăţământ etc.

Importanţa soc-econ şi rolul AP constă în :

¤ det organizare în mai bune condiţii a alimentaţiei populaţiei în raport cu hrana prăjită în gospodaria casnică, permiţând în acelaşi timp economisirea m-cii sociale;

¤ contribuie la menţinerea sănătăţii şi capacităţii de m-că a oamenilor prin punerea la dispoziţia acestora a unei hrane gustoase, de bună calitate, pregătită igienic pe gusturile şi preferinţele clienţilor;

¤ contribuie în mod nemijlocit la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu preparate culinare şi prod de patiserie-cofetărie;

¤ dezvoltă şi orientează gesturile consumatorilor şi participă la stab unor obiceiuri alimentare;

¤ permite utilizarea unor utilaje moderne fapt care duce la reducerea efortului lucrătorilor, la creşterea productivităţii m-cii, precum şi la dezvoltarea şi diversificarea preparatelor culinare şi prod de cofetărie-patiserie;

AP prezintă unele caracteristici:

♦ desfăşoară concomitent o activ de prodcţ şi o activ de servire a clienţilor

♦ asigură consumul preparatelor şi prod din activ proprie, de regulă pe loc în cadrul unor spaţii special amenajate în cadrul unit de alimetaţie;

♦ dispune de o reţea de unit specializate (amenajate şi dotate) cum ar fi: restauranturi, baruri, fast-food-uri, cofetării, patiserii etc, precum şi de un personal specializat pt obţ prodcţ şi servirea clienţilor;

♦ asig o hrănire raţională, valoroasă în ceea ce priveşte conţinutul de substanţe nutritive, grăsimi, vitamine şi săruri minerale, proteine;

♦ asig organiz prodcţ în fcţ de natura mat prime folosite de categoria şi sănătatea consumatorilor, precum şi corespunzător unor cerinţe ale vieţii econ-soc;

♦ pregăteşte o gamă diversificată de preparate pt mai multe segmente de consumatori într-un timp f scurt, ceea ce nu e posibil în bucătăria casnică;

♦ utilizează în mod raţional materiile prime, combustibilul, semipreparatele, precum şi economicos ca rezultat direct al posibilităţilor de mecanizare a proceselor de prodcţ asociate cu posibilitatea de concentrare şi specialzare a prodcţ.

Ţinând seama de conţinutul activ de alimentaţie, caracteristicile sale, acestea îndeplinesc în cadrul turismului mai multe fcţii şi anume:

1. Fcţ de nutriţie sau hrană – fcţ pricipală şi prin care se urmăreşte satisfacerea unor nevoi fiziologice fundamentale ale consum şi care tb să răspundă atributelor de rapiditate şi acesibilitate.

2. Fcţ de loisir (recreere, distracţie) care se pp că deţine mai mult de 25% din motivele de solicitare a unit de alim şi care răspunde nevoilopr manifestate de consum cu o condiţie materială peste medie şi nu în ultimul rând a celor care călătoresc în week-end şi în vacanţă.

3. Fcţ de conviviabilitate de care beneficiază aprox 15% dintre consumatori şi care prin conţinut, motivaţie şi caract clientului se apropie de cea de loisir, îndeplinirea lor fiind condiţionată de contribuţia unit, varietatea bucătăriei, cal preparatelor, cal şi diversificarea serviciilor suplimentare.

4. Fcţ de afaceri cu o pondere mai modestă, dar cu perspective de dezv în viitor şi care se referă la crearea cadrului optim pt întâlniri şi negocieri, precum şi la organizarea festivităţilor ocazionate de anumite evenimente.