Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL I. INDUSTRIA HOTELIERĂ. PIAŢA HOTELĂRIEI 5
- 1.1. Natura industriei hoteliere 6
- 1.2. Caracteristici ale pieţei hoteliere. Tendinţe actuale în sectorul hotelier 7
- 1.2.1.Formele de exploataţie. Tipuri şi tendinţe 9
- 1.2.1.1. Hotelurile tip exploataţie individuală 11
- 1.2.1.2. Lanţurile hoteliere 11
- 1.2.1.3. Montajul financiar-juridic şi contractual al grupurilor de societăţi 16
- 1.2.1.4. Contractul de management hotelier 19
- 1.2.1.5. Contractul de franciză hotelieră 20
- 1.2.2. Tendinţe actuale în sectorul hotelier 22
- 1.2.2.1. Tendinţe actuale în sectorul hotelier pe mapamond 22
- 1.2.2.2. Hotelurile şi clasificarea lor 26
- 1.2.2.3. Tendinţe actuale în sectorul hotelier românesc 27
- 1.2.2.4. Piaţa restauraţiei 45
- 1.2.2.5. Alţi intermediari 51
- Întrebări recapitulative 57
- Teste de evaluare 57
- Teste de autoevaluare 58
- CAPITOLUL II. ORGANIZAREA UNUI HOTEL 59
- 2.1. Organizarea unei structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică 59
- 2.1.1. Organigrama 59
- 2.1.2. Responsabilităţile principalelor departamente ale hotelului 63
- 2.2. Divizia (departamentul) cazare 65
- 2.2.1. Cazarea ca produs hotelier 66
- 2.2.2. Organizarea serviciului FRONT-OFFICE 72
- 2.2.3. Serviciul de etaj (HOUSEKEEPPING) 78
- 2.3. Departamentul vânzări-marketing 84
- 2.4. Departamentul restauraţie (alimentaţie publică) 84
- 2.5. Departamentul contabilitate 85
- 2.6. Departamentul personal şi training (resurse umane) 86
- 2.7. Departamentul ethnic (întreţinere) 86
- 2.8. Departamentul pază şi securitate 86
- 2.9. Relaţii intra şi interdepartamentale în cadrul structurilor de primire cu funcţiuni de cazare 87
- 2.9.1. Lucrul în echipă în cadrul departamentului Housekeeping (Team Work) 88
- 2.9.2. Instrumente pentru organizarea activităţii 88
- 2.9.3.Cooperarea interdepartamentală 89
- Întrebări recapitulative 91
- Teste de evaluare 91
- Teste de autoevaluare 92
- CAPITOLUL III. ACTIVITATEA DE BAZĂ PRIVIND REZERVAREA 93
- 3.1. Importanţa procesului de rezervare 93
- 3.2. Importanţa agenţilor de rezervări 94
- 3.3. Sursele rezervărilor 95
- 3.4. Rezervări garantate ca opus al rezervărilor negarantate 96
- 3.5. Activităţile de bază privind rezervarea 97
- 3.6. Serviciile complementare 100
- 3.7. Tratarea vânzărilor corporative şi de grup 102
- 3.8. Comunicarea în hotel 105
- 3.9. Comportamentul profesional 105
- 3.10. Studii de caz 107
- Întrebări recapitulative 113
- Teste de evaluare 113
- Teste de autoevaluare 113
- ANEXE 115
- BIBLIOGRAFIE 141
Extras din curs
INTRODUCERE
Importanţa deosebită a dezvoltării serviciilor turistice în economia oricărei ţări decurge din faptul că acestea asigură creşterea nivelului de trai şi ridicarea continuă a calităţii vieţii, utilizarea mai eficientă a resurselor societăţii în satisfacerea variatelor nevoi de consum, stimularea creşterii şi diversificării producţiei bunurilor materiale, creşterea eficienţei economice şi sociale a muncii, stimulând capacitatea creativă, folosirea mai bună a timpului de muncă şi a timpului liber, îmbunătăţirea stării de sănătate, condiţii mai bune pentru formarea şi perfecţionarea profesională, culturală şi ştiinţifică a membrilor societăţii, pentru promovarea tot mai susţinută a ştiinţei şi a tehnicii.
În ultimii cincizeci de ani, dezvoltarea sectorului hotelier ca parte a industriei turistice a luat o amploare fără precedent, cu precădere în ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi mai puţin substanţial în ţările în curs de dezvoltare; această dezvoltare a fost posibilă datorită multitudinii factorilor de influenţă: economici, sociali, tehnici, demografici, politici, psihologici, educativi şi de civilizaţie.
Dezvoltarea sectorului hotelier a trebuit să ţină seama în primul rând de nevoia crescândă de servicii turistice a populaţiei care a început să dispună de mijloace de transport din ce în ce mai rapide care permiteau ajungerea la destinaţiile de vacanţă într-un timp foarte scurt, de concedii de odihnă plătite, de venituri salariale în creştere.
Gradul de dezvoltare a sectorului hotelier într-o ţară poate spune foarte mult despre ţara respectivă, el este un adevărat barometru al calităţii vieţii, al stabilităţii politice, al dezvoltării economice de ansamblu, al civilizaţiei în general.
Legătura dintre turism şi industria hotelieră este complexă şi se desfăşoară în ambele sensuri. Pe de o parte, industria hotelieră se dezvoltă, se amplifică cantitativ şi structural ca urmare a circulaţiei turistice, iar pe de altă parte, dezvoltarea turismului este condiţionată de existenţa spaţiilor de cazare, a gradului lor de echipare, de calitatea şi varietatea prestaţiei oferite.
Industria hotelieră joacă un rol important şi prin valorificarea superioară a patrimoniului turistic, prin atragerea în circuitul economic a diferitelor zone, şi aceasta deoarece zone bogate în obiective turistice pot rămâne în afara interesului turistic datorită echipării necorespunzatoare şi invers.
Cunoaşterea relaţiei turism-industrie hotelieră are o valoare deosebită pentru orientarea investiţiilor şi direcţionarea dezvoltării sectorului hotelier.
Atât la scară naţională cât şi la scară internaţională, activitatea de cazare înregistrează o îmbunătăţire continuă, o adaptare la cerinţele mişcării turistice, de aceea procesul de modificare şi de adaptare a formelor de organizare a activităţilor din acest domeniu trebuie corelate cu nivelul de dezvoltare al ţării, cu structura organizatorică existentă într-o anumită etapă, cu evoluţia formelor de proprietate.
Pentru mulţi oameni, industria hotelieră constă doar în hoteluri şi restaurante- Aceasta cuprinde însă totalitatea serviciilor care asigură cazarea şisau hrana şi băuturile persoanelor care se află în zona de reşedinţă, precum şi o categorie largă de afaceri, cum sunt micile case de oaspeţi, snack-barurile şi fast-food-urile etc.
O mare importanţă pentru crearea premiselor de dezvoltare ale sectorului hotelier o are politica statului care prin pârghiile sale juridice, fiscale, monetare, poate înfrâna aceasta sau dimpotrivă să o susţină. Totul depinde de aspiraţiile factorilor de decizie, de interesul manifestat de acest fenomen complex (turismul), care poate reprezenta adevărate baloane de oxigen pentru numeroase economii naţionale aflate în ascensiune şi care nu dispun de resurse importante, altele decât atracţiile turistice.
Globalizarea turismului a condus la crearea de grupuri de societăţi cu activităţi de prestare a serviciilor turistice tot mai puternice, adevărate imperii care îşi desfăşoară activitatea pe toate continentele şi în aproape toate ţările lumii, acestea beneficiind de asemenea de capital internaţional. Profiturile realizate de aceste grupuri sunt şi ele destul de ridicate, permiţând dezvoltarea în continuare a lanţurilor hoteliere, a fast-food-urilor, a lanţurilor de restaurante, pizzeriilor şi a altor reţele de alimentaţie.
Astăzi, lanţuri hoteliere de talie internaţională precum: HOLIDAY INN, MARRIOTT, HILTON, BEST WESTERN, SOFITEL, IBIS, RAMADA sau lanţurile de restaurante: MC’DONALD’S, KFC, PIZZA HUT sunt o prezenţă…cotidiană, operând şi în România.
CAPITOLUL I
INDUSTRIA HOTELIERĂ. PIAŢA HOTELĂRIEI
Obiective:
- Cunoaşterea specificului industriei hoteliere
- Cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor de lanţ hotelier, contract de franciză şi contract de management hotelier.
- Diferenţierea lanţurilor hoteliere integrate de cele voluntare
- Cunoaşterea Normelor metodologice de clasificare a strucuirilor de primire cu funcţiune de cazare turistică şi a unităţilor de alimentaţie pentru turism din România
Rezumat
În acest capitol sunt prezentate caracteristicile pieţei hoteliere, hotelurile tip exploataţie individuală, lanţurile hoteliere voluntare şi integrate, contractul de franciză şi contractul de management hotelier. De asemenea, sunt prezentate Normele metodologice de clasificare a strucuirilor de primire cu funcţiune de cazare turistică turism din România şi a unităţilor de alimentaţie pentru prevăzute în O.M.T. nr 510/2002.
Cuvinte cheie: lanţuri hoteliere voluntare, lanţuri hoteliere integrate, contract de franciză, contract de management hotelier
Industria turistică se caracterizează prin structuri care se condiţionează reciproc. Printre acestea avem sectorul hotelier care, figurativ, corespunde atât caracteristicilor industriei grele, cât şi industriei de manoperă:
- Industrie grea - prin importanţa investiţiilor de efectuat, cât şi prin capitalul pe care îl mobilizează pe termen lung şi mediu, corespunzând construcţiei imobiliare.
- Industrie de manoperă - prin faptul că activitatea de servicii corespunde funcţionării hotelurilor şi necesită un important număr de forţă de muncă, în special în unităţile de categorie superioară.
Din aceste considerente, ţările industriale dispun de un avantaj comparativ considerabil, întrucât pot mobiliza mijloacele necesare investiţiilor. În schimb, ţările în curs de dezvoltare nu au întotdeauna posibilitatea de a beneficia de avantajele pe care le poate oferi abundenţa forţei de muncă, din cauza dificultăţilor de finanţare a infrastructurilor de la baza dezvoltării turistice, şi de gestionare concurenţială a serviciilor.
Importanţa industriei hoteliere este majoră, întrucât prin intermediul acesteia se derulează principalele servicii:
- cazarea (asigură odihna turiştilor);
- restauraţia (asigură alimentaţia turiştilor);
În afara acestor servicii care satisfac necesităţile vitale (primare) ale turiştilor, industria hotelieră trebuie să răspundă şi altor nevoi sau cerinţe superioare ale acestora, cum ar fi: recunoaşterea statutului social, dorinţa de cunoaştere a unei alte culturi sau tradiţii, petrecerea agreabilă a timpului etc.
Industria hotelieră, respectiv oferta acesteia, prezintă anumite particularităţi, dintre care trebuie evidenţiate :
- produsul hotelier, ca orice produs turistic este compus dintr-un ansamblu de bunuri materiale şi servicii menite să satisfacă nevoile turiştilor;
- produsul hotelier are în componenţă elemente tangibile, materiale (echipamente tehnice, alimente, metode de lucru, etc), şi elemente intangibile, nemateriale (atmosfera, comportamentul personalului);
- clientul nu poate şti dinainte ce cumpără, deci el investeşte bani şi aşteptări într-un produs ale cărui caracteristici le va cunoaşte ulterior;
- clientul este nevoit să se deplaseze la locul de producţie al serviciilor pentru a beneficia de ele;
- clientul vine în contact direct şi permanent cu prestatorul serviciilor.
Fiecare structură de primire turistică are anumite particularităţi care se răsfrâng şi asupra naturii şi caracteristicilor produselor (serviciilor) oferite. Între serviciile prestate de diferite hoteluri pot exista elemente identice din punct de vedere structural, dar întotdeauna vor exista şi elemente de diferenţiere, cum ar fi calitatea serviciilor, comportamentul personalului etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizarea Bazei de Cazare dupa Criterii Europene.doc