Arhitectură și Pământ

“Astăzi se estimează că o jumatate din populaţia globului, aproximativ trei miliarde de oameni pe șase continente, trăiesc sau muncesc în clădiri construite din pământ. Se estimează că aproximativ 1.7 miliarde de oameni din populația globului trăiesc în case de pământ: aproximativ 50% din populaţia ţarilor în curs de dezvoltare şi cel puţin 20% din populaţia urbană şi suburbană. Şi în timp ce vasta moştenire de tradiţii şi arhitectură vernaculară au fost mult discutate, puţină atenţie a fost acordată tradiţiilor contemporane a arhitecturii din pământ”

Scopul lucrării

Fiecare aspect al vieții noastre este afectat de mediul construit, și, prin urmare, responsabilitatea arhitectului este grea. În ultimii ani, teama de o criză energetică și de poluare a mediului a intrat în atenţia tuturor pentru prima dată în istoria omenirii. Criza de mediu, momentan o ameninţare pentru omenire, este direct legată de evoluția tehnologică. Această tehnologie înaltă nu este ceva magic aşa cum a fost odată considerată şi in acelaşi timp ea nu poate rezolva toate problemele rasei umane. De fapt, în multe feluri şi-a întors spatele ei însăşi și amenință existența rasei umane.

Prin urmare, această lucrare îşi propune în principal examinarea unui material potrivit pentru a fi utilizat în contextul actual. Pământul s-a dovedid a fi un material de foarte mare succes de-a lungul secolelor. Cu tendința actuală a arhitecturii, este necesar ca pământul să utilizeze tehnicile moderne pentru a se reinventa pe el însuşi.

Scopul acestei lucrări este studiul tehnicilor tradiţionale şi contemporane de construcţie cu pământ evidenţiind motivele pentru care acest material a devenit indesirabil pentru clientul de astăzi, precum şi nuanțarea unor studii de caz din arhitectura contemporană ce arată inovațiile realizate în folosirea pământului ca material, subliniind poteţialul si posibilităţile folosirii lui ca oricare alt material de construcţie.

Prezentarea conţinutului lucrării :

Având în vedere că astăzi, foarte multă lume este reticentă la folosirea pământului ca material în arhitectură dar în acelasi timp direcţia spre care se îndreaptă arhitectura contemporană este una “verde” este oportun şi necesar să aducem în discuţie istoria pe care o are acest material în arhitectură, avantajele pe care le oferă şi modul în care evoluţia tehnologiei a impulsionat şi impulsionează folosirea lui ca material în trecut şi astăzi.

Lucrarea este structurată în trei capitole:

Primul capitol reprezintă o sinteză a istoriei arhitecturii din pământ la nivel global cat şi local rezultată din cercetarea bibliografiei de specialitate, urmărind o prezentare a arhitecturii din pământ in imagini Chiar dacă ele nu sunt într-un aranjament cronologic se va discuta despre arhitectura pământului şi despre valoarea pe care ea o are. Mai mult, se examinează metodele istorice şi caracteristicile construcţiilor din pământ și pertinența acestora pentru dezvoltarea durabilă.

Al doilea capitol analizează diferitele tipologii aparute precum şi modul cum au fost influenţate acestea de către factori cum are fi: caracteristicile solului, condiţiilor climatice, etc. De asemeni, capitolul cuprinde şi analiza modului în care evoluţia tehnologică şi inovaţiile din acest domeniu au transformat şi reinventat acest material de-a lungul timpului

Capitolul trei al acestei lucrări este destinat concluziilor, precum şi pentru analiza unor studii de caz din arhitectura contemporană

CAPITOLUL I. ISTORIC

I.1. Arhitectura din pământ la nivel global

Încă din cele mai vechi timpuri omul a folosit pământul pentru a-şi construi adăposturile. Pe fiecare continent şi în fiecare ţară există tradiţii bogate în ceea ce privește folosirea pământului ca material de construcţie. De pe acoperişurile din Tibet ,din zona munţilor Anzi, câmpia Nilului, vaile din China sau Europa, sunt pline de construcţii care folosesc pământul ca material de construcţie principal.