Recursul în Anulare în Fața Curții Europene de Justiție

1. Modificări aduse acestei căi de atac de Constituţia Europeană 37

2. Recursul în anulare, garant al protecţiei juridice individuale faţă de actele comunitare .38

Capitolul I. Importanţa recursului în anulare, conform jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie

1. Rolul Curţii în ansamblul instituţional comunitar european

Date fiind competenţa sa obligatorie, precum şi inatacabilitatea hotărârilor sale, Curtea Europeană de Justiţie acţionează ca o instanţă de recurs de ultim grad.

De asemenea, Curtea Europeană de Justiţie poate fi asimilată unei veritabile instanţe internaţionale, putând tranşa litigii între statele membre, dacă acestea sunt în legatură cu obiectul tratatelor şi dacă între statele litigante a intervenit un compromis .

De altfel, aşa cum s-a arătat (şi ne raliem opiniei exprimate în acest sens) eficienţa activităţii Curţii este amplificată de împrejurarea că, spre deosebire de ordinea juridică internă, instanţa comunitară nu are o contrapondere instituţionala sau funcţională.

Aşadar, având atât caractere de instanţă naţională, cât şi de instanţă internaţională, CJE poate fi considerată o instanţă sui – generis, fiind organul jurisdicţional al unei ordini juridice independente – sistemul comunitar, diferit atât de dreptul statal, cât şi de dreptul internaţional public .

2. Curtea Europeană de Justiţie - instanţă creatoare de drept

În unele opinii , s-a arătat că instanţa de la Luxembourg are trei funcţii importante, şi anume: consultativă, de rezolvare a contenciosului (privind mai mult cauze de natură economică) şi de interpretare unitară a dreptului comunitar (prin acoperirea lacunelor dreptului comunitar).

Dintre acestea, cea mai importantă este aceea prin care Curtea asigură respectarea şi interpretarea unitară a dreptului comunitar, fiind, astfel, o instituţie jurisdicţională comunitară.

În acest sens, Curtea controlează aplicarea normelor comunitare ce reglementează drepturile şi obligaţiile instituţiilor comunitare şi cele dintre statele-membre şi Uniune, rolul său apropiindu-se de acela al unei Curţi Constituţionale .

Tot în cadrul acestei competenţe, Curtea efectuează un control normativ, analizând compatibilitatea dreptului derivat, creat de Consiliu, Consiliu împreună cu Parlamentul European sau de Comisie, prin raportare la tratatele şi principiile generale de drept.

Interpretarea uniformă a dreptului comunitar european, respectiv conformitatea aplicării sale în sistemele juridice naţionale se completează cu necesitatea stabilirii validităţii actelor comunitare.