Aspecte metodologice și practice ale evaluării impactului antropic a SC Antibiotice SA - Iași asupra mediului

INTRODUCERE

Această lucrare se doreşte a fi o afirmare a motivaţiilor ce au stat la baza alegerii acestei teme, cât şi o transpunere a activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii SC. ANTIBIOTICE SA.

Temeiul de bază al opţiunii de abordare a acestei problematici rezidă în intenţia realizării unui studiu aprofundat asupra evaluării impactului produs de SC. ANTIBIOTICE SA. asupra calităţii mediului şi asupra biodiversităţii.

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislaţia naţională de mediu şi prevede ca activităţile cu impact semnificativ asupra mediului să fie supuse unui proces de evaluare a efectelor asupra mediului.

Evalurea impactului efectiv de mediu asupra unui amplasament are rolul de a furniza informaţii factorilor de decizie astfel încât sa fie adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative care pot apărea. Studiul de impact asupra mediului încearcă să anticipeze efectul asupra mediului înconjurator al unor activităţi, în diferite condiţii ce pot să apară într-un viitor apropiat sau mai puţin apropiat.

Studiul de impact de mediu conţine analize tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor efectelor negative şi consecinţelor acestora cumulate, anterioare, prezente şi viitoare, în scopul cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Scopul acestei lucrări a fost acela de a prezenta:

- informaţiile furnizate cu amabilitate de către Departamentul de Relaţii cu publicul al SC ANTIBIOTICE SA Iaşi referitoare la strategiile privind protecţia mediului şi la proiectele aflate în derulare referitoare la starea vegetaţiei din jurul acestei unităţi industriale („Fii Pro Natură. Pune Suflet!”), având ca obiective principale împădurirea, ecologizarea şi salubrizarea unor zone de agrement precum şi concursuri pe teme ecologice adresate tinerilor);

- observaţiile din teren asupra unor specii ierboase şi lemnoase aflate în vecinătatea SC ANTIBIOTICE SA ;

- evaluarea impactului asupra mediului şi a biodivesităţii, realizat pe baza Bilanţului de Mediu de Nivel I şi Nivel II, a Raportului de amplasament, întocmite de ICIM Bucureşti şi a Autorizaţiei Integrate de Mediu nr. 1/10.01.2011.

CAPITOLUL I.

DATE GENERALE

I.1. Localizarea unităţii

SC ANTIBIOTICE SA Iaşi, str. Valea Lupului, nr. 1, telefon: 0232 209000, fax: 0232 209633, este amplasată în partea de NV a municipiului, în şesul râului Bahlui, în zona cuprinsă între CF Iaşi – Tg. Frumos şi DN 28, la 1,5 km de cartierul Păcurari.

Societatea este amplasată în extravilanul municipiului Iaşi şi se încadrează în planul de urbanism şi amenajare a teritoriului din zonă, fiind delimitată de:

- La Nord: Interprima, sediul fostului Agromixt şi Districtul de Drumuri şi Poduri Iaşi, despărţite, la aprox.50m, prin artera de comunicaţie E583;

- La Est: SC PETROM şi teren-imaş al com. Valea Lupului;

- La Sud: teren-imaş proprietate a comunei Miroslava şi linia ferată Iaşi-Paşcani;

- La Vest: Staţia de pompare a gazului metan aparţinând SC ROMGAZ SA şi Staţia de transformare 220/110 KV aparţinând de E-ON Iaşi.

Suprafaţa totală a sociatăţii este de 42,44 ha, din care:

• Suprafaţa construită, reprezentând clădiri, estacade – 8,96 ha

• Drumuri şi platforme – 11,41 ha

• Suprafaţă liberă, spaţii verzi – 22,07 ha

I.2. Scurt istoric al S.C. ANTIBIOTICE S.A.

I.2.1. Societatea ANTIBIOTICE S.A. în perioada 1955-1989

Începuturile industriei româneşti de medicamente coincide cu punerea în funcţiune în anul 1955 a Întreprinderii de Antibiotice Iaşi, prima din sud-estul Europei.

Alegerea zonei ieşene în anul 1952 a fost influenţată de factori precum : tradiţia preparării unor medicamente în laboratoare, existenţa facultăţilor de biologie, chimie, medicină şi farmacie, cunoscute şi peste hotare, a liceelor care aveau capacitatea de a pregăti cadre de specialitate, puritatea aerului atmosferic cerută de industria de biosinteză, necesitatea dezvoltării zonei.

Data de 11 decembrie 1955 reprezintă actul de naştere al Întreprinderii de Antibiotice, când s-a obţinut prima şarjă de penicilină românească, la mai puţin de 30 ani de la descoperirea ei de Alexander Fleming.

În anul 1957 a intrat în funcţiune cea de-a doua capacitate de biosinteză destinată obţinerii Streptomicinei (iniţial 11000 kg/an, extinsă ulterior la 57000 kg/an), Aureociclinei (6500 kg/an) şi Vitaminei B12 (iniţial 2400 g/an).

Concomitent cu fabricaţia substanţelor active vrac obţinute prin biosinteză a existat preocuparea şi pentru dezvoltarea sectoarelor de produse condiţionate.

Astfel în anul 1957 s-au fabricat primele 3 milioane de tuburi conţinând unguente şi crème precum, Hemorzon, Hemorsal, Lizadon, Jecolan, Jecozinc, respectiv primele 2 milioane cutii de supozitoare printre care şi cele cu glicerină.