Comunicarea Documentelor

ARGUMENT

Ţinând cont de faptul că, utilizarea calculatorului a câştigat în timp, teren în faţa cărţii, am ales această lucrare, pentru a veni în întâmpinarea redeschiderii interesului de a citi. În concepţia copiilor cartea este înlocuită de calculator şi implicit de Internet care nu totdeauna aduce informaţii utile vârstei şcolare.

Nu am uitat niciodată că elementul esenţial al formării omului este cartea şi implicit biblioteca, pentru că ea este un izvor de cultură şi civilizaţie pentru omenire, dar şi o instituţie de cultură complexă.

Trebuie să nu uităm că şcoala este locul unde copilul găseşte cheia, pentru a deschide porţile ferecate ale vieţii, din şcoala nu trebuie să lipsească o bibliotecă, cât şi un bibliotecar care să-i îndrume să citească pentru a porni în viaţă cu un bagaj de cunoştinţe solid.

Nu trebuie uitat niciodată că:

Cititul îl face pe om deplin, vorbirea îl face prompt, iar scrisul il face exact. (F. Bacon)

CAPITOLUL I

1.1 COMUNA MĂRUNŢEI

Monografie

Localitatea este situată la confluenţa râului Olt cu pârâul Iminog şi este străbătută de la sud la nord de DN 546.Centrul civil al comunei este situat în satul Mărunţei aflat la 30 km sud de oraşul Slatina şi la 8 km nord de oraşul Drăgăneşti-Olt. Comuna Mărunţei se învecinează la est cu comuna Izvoarele, la vest cu râul Olt, făcând hotar cu comunele Fărcaşele şi Fălcoiu, la sud cu oraşul Drăgăneşti-Olt, iar la nord cu comuna Coteana. Satele componente ale comunei Mărunţei sunt: satul Mărunţei cu cătunele Mărunţei, Gâldae, Viişoara, Gigârtu, satul Bălăneşti şi satul Malu Roşu. Urmele arheologice cele mai vechi au fost descoperite pe raza satului Bălăneşti, pe valea Coteniţei şi datează din epoca bronzului şi a fierului, faza Hallstatt A, din timpul Daciei libere. Satul Viişoara-comună de sine stătătoare pâna la începutul secolului XX , a fost atestat la 27 mai 1583 în vremea voievodului Mihnea Turcitu. Satul Mărunţei din punct de vedere arheologic dateaza din neoliticul târziu dar atestat documentar este abia în anul 1831.În anul 1973 populaţia comunei Mărunţei cu satele aparţinătoare a fost de 5291 locuitori dintre care 2582 bărbaţi şi 2709 femei . Pe sate , populatia se prezenta procentual astfel : Mărunţei 56 % , Bălăneşti 37,9% , Malu Rosu 6,1%.

Suprafaţa locuibilă totală a comunei este de 61 km2. În urma ultimului recensământ al populaţiei din noiembrie 2002-mai 2003, populaţia localităţii a fost de 4484 locuitori din care 2991 bărbaţi si 1493 femei. Formele de relief ale comunei Mărunţei sunt: la vest Lunca Oltului, iar la est Câmpia Boianului care reprezintă populaţia predominantă. O notă pitorească in relieful localitatii o constituie pârâul Iminog care cu valea sa care străbate comuna pe directia NE-SV. Clima aparţine tipului temperat continentală, umedă in anotimpurile reci si aridă si chiar caniculară in anotimpurile calde.

Regimul termic al aerului este strâns legat de condiţiile generale ale Câmpiei Române. Temperatura medie anuala este vara de 25oC si iarna de -30oC. Precipitaţiile atmosferice prezintă aceiasi influenţă continentală având o medie anuala de 400mm/m2. Vânturile dominante sunt:crivăţul din est iarna si austrul vara din vest. Hidrografia este constituita din ape de suprafaţă respectiv Oltul si Iminogul dintr-o pânza freatica aflată la 10-12m adâncime la Mărunţei şi 20m la Bălăneşti. Solurile sunt variate ca geneza:nisipoase si argiloase pe lunca si cernoziomice in Campia Boianului. Vegetaţia se compune din flora spintată de stepa iar fauna este reprezentată prin specii de păsări de luncă si mamifere mici de stepă

1.2 Comuna Mărunţei în devenire Europeană

Pornind de la considerentul că localitatea noastra este situată într-o zonă de câmpie unde deja dispune de Rezervaţia avifaunistică ,,Iris’’ Malu Roşu ne propunem înfiinţarea şi dezvoltarea unei baze de agrement si de turism agrar precum si al unui centru de cercetare a florei si faunei acestei zone. În vederea combaterii eroziuni solului si a emiteri pericolului inundaţiei, se va amenaja centrul pârâului Iminog. Pentru ca locuitorii comunei să beneficieze de facilităţile pe care le ofera o localitate comună, s-au obţinut deja aprobările necesare pentru introducerea gazelor naturale ca mijloc de încalzire a locuinţelor şi uz caznic. Învăţămantul îşi va spori zestrea unitaţilor şcolare prin constituirea unei noi şcoli cu clasele I-IV în locul celei vechi, cu sprijinul PHARE. Tradiţiile populare, obiceiurile si portul popular oltenesc vor fi susţinute de primărie prin înfiinţarea, la propunerea directorului şcolii cu clasele I-VIII, Mitrache Dumitru a unui atelier de confecţionare a costumelor populare româneşti din zona.