Cuprins
- INTRODUCERE 2
- CAPITOLUL 1. INVESTIŢIILE ŞI ROLUL LOR ÎN ECONOMIE 4
- 1.1. Noţiunea de investiţie şi caracterul ei tridimensional 4
- 1.2. Aspecte privind decizia în domeniul investiţiilor 5
- 1.2. Caracteristicile investiţiilor 6
- 1.3. Clasificarea investiţiilor 7
- 1.4. Surse de finanţare a investiţiilor 10
- 1.4.1. Surse proprii ale agenţilor economici 10
- 1.4.2. Surse generate de piaţa de capital 10
- 1.4.3. Alocaţiile de la bugetul statului 11
- 1.4.4. Surse din investiţii externe 12
- 1.5. Necesitatea investiţiilor şi rolul lor în economie 12
- 1.3. Necesitatea unei documentaţii pentru fundamentarea unei 14
- decizii de investiţii 14
- CAPITOLUL 2. INVESTIŢIILE ÎN SECTORUL ENERGETIC ÎN ROMÂNIA 18
- 2.1. Evoluţii şi provocări globale în sectorul energetic 18
- 2.2. Politica energetică a Uniunii Europene 19
- 2.2.1. Promovarea surselor energetice regenerabile 20
- 2.2.2. Potenţialul naţional de resurse energetice 20
- 2.4. Resurse energetice regenerabile 22
- 2.5. Costuri si beneficii 23
- 2.6. Starea tehnica a instalaţiilor în anul 2007 26
- 2.7. Pieţe de energie/serviciul public 28
- 2.8. Preţuri şi tarife pentru energie - efecte economice şi sociale 31
- 2.9. Analiza situaţiei actuale a sectorului energetic 34
- 2.9.1. Avantaje competitive 34
- 2.9.2. Deficienţe ale sistemului 34
- 2.9.3. Oportunitati 35
- 2.9.4. Riscuri şi vulnerabilităţi 36
- 2.10. Securitatea energetică - element esenţial al dezvoltării economice 36
- 2.10.1. Proiecte strategice 38
- 2.10.2. Infrastructuri critice 39
- 2.10.3. Noi investiţii în centrale electrice din ţară 40
- 2.11. Cercetarea ştiinţifică 44
- CONCLUZII 46
- ANEXA 1. ESTIMAREA PRINCIPALELOR INVESTITII IN SECTORUL ENERGETIC PENTRU PERIOADA 2007 – 2020 48
- Bibliografie 53
Extras din disertație
INTRODUCERE
Unul din obiectivele principale ale omenirii în perioada actuală este depăşirea barierelor ce ţin de insuficenţa de resurse energetice primare, care cauzează crize energetice în diverse state indiferent de gradul de dezvoltare economică.
De-a lungul dezvoltării omenirii societatea se confrunta cu un şir de probleme globale, printre care:
- Asigurarea cu hrană şi apă;
- Asigurarea cu energie;
- Menţinerea unui mediu înconjurător favorabil.
Ultimele două probleme asigură actualitatea temei. Deoarece, în lucrarea dată, se analizează asigurarea cu energie şi anume cu energie termică a localităţilor rurale, prin utilizarea SRE (surse regenerabile de energie) şi anume biomasa şi energia solară – surse de energie non-poluante, care asigură un mediu înconjurător favorabil.
Conform unor studii s-a demonstrat că rezevele mondiale de combustibil se vor epuiza într-o perioadă de 30 – 50 de ani. Însă, o altă preocupare este cea a poluării mediului înconjurător ca rezultat a conversiei unor forme de energie în altele. Unele din efectele negative asupra mediului sunt formarea efectului de seră, încălzirea globală şi distrugerea stratului de ozon. În prezent, savanţii acordă o atenţie deosebită problemelor energetice, propunînd diverse metode de asigurare cu energie şi de diminuare a impactului asupra mediului. Se implimentează metode de eficientizare a funcţionării instalaţiilor energetice atât producătoare cât consumatoare de energie. Se urmăreşte ameliorarea calităţii şi eficienţei alimentării cu energie termică şi, prin urmare, reducerea consumului de energie şi a emisiilor gazelor cu efect de seră. Sunt iniţializate proiecte catalizatoare ale sistemelor de tehnologii curate şi energie regenerabilă spre a fi promovate şi oferite în condiţii accesibile majorităţii consumatorilor.
Sectorul energetic naţional trebuie să facă faţă principalelor provocări ce se manifestă la nivel intern şi global: securitatea alimentării cu energie, creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului asupra mediului. Aceste provocări sunt deosebit de importante, în condiţiile în care România trebuie să recupereze decalajul de performanţă economică faţă de ţările dezvoltate ale UE. O contribuţie majoră la realizarea acestor obiective o are creşterea eficienţei energetice, unul dintre elementele prioritare ale politicii energetice româneşti. În acest context, România a creat un cadru legislativ şi instituţional adecvat pentru promovarea eficienţei energetice aliniat la acquis-ul comunitar.
Pe plan mondial preocupările generalizate privind dezvoltarea energetică durabilă s-au concretizat în implementarea unor soluţii care au condus la creşterea eficienţei energetice atât în procesele de producere a energiei dar, mai pregnant, în procesele consumatoare.
Este fapt cunoscut că în ţările dezvoltate prin astfel de acţiuni s-a reuşit decuplarea creşterii PIB de creşterea consumului de resurse energetice pentru realizarea lui.
Strategia naţională de dezvoltare energetică a ţării noastre trebuie să prevadă ca în viitor eforturile principale să fie dirijate spre programe de conservare a energiei, fapt ce impune implementarea unor soluţii şi tehnologii noi care să permită reducerea decalajului ţării noastre faţă de ţările dezvoltate şi totodată să detensioneze actuala situaţie privind costurile pentru resurse energetice din import.
Eficienţa energetică prezintă un interes din ce în ce mai mare pentru sectorul industrial. Acest interes este motivat de o serie de evenimente începând cu creşterea continuă a preţului energiei în perioada ultimilor ani, volatilitatea mărită a preţului energiei, dereglementarea pieţei de energie şi nu în ultimul rând prin recenta intrare în vigoare a Protocolului de la Kyoto.
Costurile cu energia reprezintă o cotă importantă din costurile globale de producţie în cea mai mare parte din sectoarele industriale. În acelaşi timp unele sectoare trebuie să facă faţă unei concurenţe acerbe pe piaţă şi în consecinţă să opereze cu profituri foarte reduse. Eficienţa energetică poate fi una din cele mai bune căi de abordare a problemei creşterii profitului unui agent economic cunoscând că şi cele mai performante tehnologii şi echipamente consumă mai multă energie decât este strict necesară procesului industrial. Experienţa ţărilor dezvoltate arată că economii de energie de ordinul 15÷30 % pot fi realizate cu indicatori financiari acceptabili. Rezultă că în industrie există un potenţial uriaş de reducere a costurilor proprii cu energia şi a impactului asupra mediului prin identificarea şi corectarea ineficienţelor proceselor industriale.
Există o serie de de metode de îmbunătăţire a eficienţei energetice a proceselor industriale între care un rol primordial este jucat de bilanţurile energetice. Bilanţul energetic reprezintă procedura de colectare şi analiză a datelor referitoare la consumul de energie în scopul stabilirii cât mai precise a structurii sale pentru o unitate industrială, instalaţie sau echipament şi de identificare a posibilităţilor de economisire a energiei.
Proiectul a avut ca obiective principale stabilirea cât mai exactă a situaţiei consumurilor de energie la marii consumatori din ţara noastră, evaluarea poziţiei acestor consumuri faţă de valorile realizate de tehnologiile cele mai performante si de investitiile care au fost relizate si care sunt planificate pana in 2020.
Valoarea estimată totală a investiţiilor necesare realizării obiectivelor prezentei strategii este de circa 35 mld. Euro
Strategia energetică asigură menţinerea preţurilor la energie la un nivel corelat cu suportabilitatea consumatorilor din România prin utilizarea raţională a surselor primare de energie naţionale şi prin asigurarea funcţionalităţii pieţelor de energie. Protecţia socială a salariaţiilor din sectorul energiei este de asemenea o componentă importantă a acestei strategii.
Aplicarea Strategiei energetica a Romaniei pentru 2007-2020 se bazează pe dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale şi resurse energetice. România va fi integrată în piaţa regională de energie, unde va avea un rol important. România promovează Operatorul pieţei naţionale de energie electrică – OPCOM ca operator al pieţei regionale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- LUCRARE DE LICENTA ANDRA.doc
- Coperta.doc