Strategia de Comunicare On-line și Creația în Publicitatea On-line

INTRODUCERE

Tema lucrării de disertaţie se numeşte „Strategia de comunicare on-line şi creaţia în publicitatea on-line” şi este dezbătută pe parcursul a patru capitole, în care am urmărit evoluţia publicităţii on-line, piaţa acesteia, strategiile specifice acestui mediu, tratând pe componentele sale esenţiale, punând accent pe studiul de caz ce urmăreşte percepţia şi satisfacţia utilizatorilor de Internet vis-a-vis de publicitatea on-line.

Am abordat această temă deoarece în urma studierii diferitelor discipline, care la un moment dat au tratat acest concept, mi s-a părut interesant şi totodată a fost o provocare ţinând cont de noutatea şi complexitatea acestuia şi mai ales tratarea din perspectiva poziţiei României ca membru activ în mediul on-line.

În capitolul I am abordat publicitatea online versus comunicarea offline, punând accentul pe crearea acesteia, dar mai ales pe nevoia constituirii unui astfel de canal de comunicare pentru organizaţii. Am ţinut totodată să menţionez avantajele şi obstacolele publicităţii online, dar mai ales să o compar cu cea tradiţională şi nu în ultimul rând să trec în revistă schimbările pe care le-a produs în relaţiile publice.

Succesul utilizării publicităţii online este determinat în mod semnificativ de buna cunoaştere a domeniului publicităţii, în general, cât şi de cunoaşterea caracteristicilor Internetului ca mediu de comunicare.

Capitolul II al lucrării urmăreşte piaţa publicităţii şi care sunt investitorii la nivelul României într-un moment delicat din punct de vedere economic. În acest capitol am tratat cyber consumatorul, acesta este o persoană sociabilă, ce alege să îşi petreacă o parte a timpului liber pe Internet, dar se dovedeşte a fi şi un cititor avid.

Dezvoltarea marketingului on-line la nivelul pieţei româneşti se găseşte, încă, la un nivel primar în cadrul fazei de lansare, evoluţiile favorabile produse în mediul de afaceri, din punct de vedere instituţional şi la nivelul infrastructurii sociale şi culturale fiind compensate de performanţele mai reduse asociate gradului de conectivitate, integrării şi adoptării comerţului electronic şi dezvoltării serviciilor auxiliare.

În capitolul III am urmărit strategiile de comunicare specifice mediului online trecând mai întâi prin etapele dezvoltării tehnologiei informaţionale.

Folosirea Internetului în mediul afacerilor şi a marketingului se sprijină pe oportunităţile pe care acesta le creează organizaţiei interesate în acest sens. Marketingul on-line presupune folosirea Internetului pentru a comunica direct, personalizat, interactiv şi la distanţă în vederea atingerii unor obiective de natură relaţională şi/sau tranzacţională ale organizaţiei.

Organizaţia poate opta, în raport cu obiectivele pe care le urmăreşte, publicul căruia i se adresează, produsele şi serviciile în cauză şi resursele de care dispune pentru utilizarea individuală, independenţă sau integrată a publicităţii on-line, a campaniilor de direct e-mail, a site-urilor web, a aplicaţiilor de comerţ electronic şi a grupurilor de discuţii.

Principalele avantaje pe care le aduce organizaţiei utilizarea poştei electronice ca mediu de comunicare directă se referă la caracterul personal al comunicării cu consumatorul, poşta electronică permite organizaţiei să expedieze consumatorilor mesaje adecvate aproape perfect caracteristicilor acestora ), caracterul confidenţial al comunicării cu consumatorul, aceasta permite organizaţiei să expedieze consumatorilor mesaje al căror conţinut este cunoscut doar consumatorului şi organizaţiei.

Atunci când o firmă ia în calcul construirea unei prezenţe on-line principalele elemente care trebuie luate în considerare în realizarea site-ului, prin resurse proprii sau apelând la profesionişti, sunt design-ul, amplasarea acestuia şi modul în care va fi administrat (întreţinerea şi extinderea), ultimul fiind şi cel mai greu de realizat.

În decursul anilor dezvoltarea aplicaţiilor de comerţ electronic a reprezentat succesiunea logică a creării, dezvoltării şi utilizării site-urilor web ale organizaţiilor, această evoluţie fiind motivată de dorinţa majorităţii organizaţiilor de a nu limita operaţionalitatea site-urilor lor la atingerea unor obiective cu caracter exclusiv informaţional şi de a le rentabiliza prin ataşarea unei componente comerciale evidente.

În contextul utilizării Internetului în sfera marketingului direct, grupurile de discuţii reprezintă ansambluri de consumatori efectivi sau potenţiali care folosesc Internetul pentru a schimba informaţii pe o anumită temă de interes.

Blogging-ul poate fi util în orice segment care este parte din nucleul unei companii de succes şi viabile. Cerinţele esenţiale ale oricărei afaceri sunt următoarele: idei decente, un produs grozav, vizibilitate şi o echipă de oameni foarte bine instruiţi care muncesc mult pentru reuşita companiei.

De asemenea o companie trebui să aibă relaţii excelente cu clienţii, un departament de vânzări puternic, o asistenţă decentă pentru clienţi şi de o serie de alţi factori.

Marketingul viral este o metodă de promovare în care mesajul publicitar este transmis de la o persoană la alta fără intervenţia directă a celui care face promoţia. Numele este dat de modul în care se propagă viruşii prin email, multiplicându-se pe nenumărate nivele. Marketingul viral mai este cunoscut ca “buzz-marketing” sau ”word of mouth “, acesta este neconvenţional şi se bazează pe liderii de opinie.

Capitolul IV tratează studiul aplicativ pe care se bazează lucrarea, tratând situaţia pe care o întâmpină organizaţiile atunci când decid să-şi facă simţită prezenţa la nivel on-line.

Pentru a putea trata acest subiect amplu a trebuit să creez o imagine de ansamblu asupra preferinţelor si mai ales percepţiei despre mediul on-line, studiind frecvenţa accesării link-urilor publicitare, dar şi a nivelului de achiziţii on-line.

În concluzie cest domeniu este în plină dezvoltare în România, de aceea organizaţiile trebuie să studieze cu mare atenţie fluctuaţiile de pe aceste pieţe on-line şi de ce nu să fie dispuse să se adapteze în mod continuu cerinţelor acestora.