Strategii de dezvoltare economică și turistică - stațiunea Călimănești-Căciulata

Introducere

Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la sfârşitul secolului al XIX lea. Dezvoltarea rapidă a acestui domeniu s-a datorat realizărilor oferite de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană ce au constat în dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de transport, a unităţilor de cazare şi de alimentaţie.

Analizându-i evoluţia, turismul se conturează ca un fenomen dinamic, aflat într-o continuă expansiune, detaşându-se prin trăsăturile sale ca o ramură distinctă a economiei naţionale ce aparţine sectorului terţiar. La nivel mondial, înregistrează cel mai rapid ritm de creştere.

Sectorul turistic se delimitează faţă de alte sectoare economice prin anumite particularităţi menite să evidenţieze rolul şi importanţa acestuia în economia naţională şi în viaţa socială. Astfel, turismul face parte din sectoarele economice cu mari posibilităţi de dezvoltare pe termen lung. Prin veniturile aduse şi prin schimburile interumane, turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare pe plan economic şi social. Prin turism se valorifică potenţialul natural şi antropic al unei localităţi, zone, judeţ, ţară. Este singurul sector de activitate care valorifică în regim economic potenţialul turistic antropic în dezvoltarea durabila. Este un sector pluridisciplinar deoarece antrenează mai multe activităţi din domeniul economic, cultural, sportiv, social, cu un rol important în schimburile interumane.

Pe plan social, turismul reprezintă un instrument activ de instruire, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie, având un rol semnificativ în utilizarea timpului liber al oamenilor.

România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu cu cele mai variate şi pitoreşti forme de relief: mare, fluviu, delta, munţi, dealuri şi podişuri, câmpii şi lunci, o ţară cu bogăţii şi frumuseţi, o ţară cu o civilizaţie multimilenară, cu un patrimoniu istoric şi cultural considerabil, o ţară unică prin farmecul şi ospitalitatea locuitorilor săi, denumită de marele scriitor român Alexandru Vlahuţă "România pitorească" în una din operele sale, care poartă chiar acest nume. Fiind aşezată geografic în zona sud-estică a Europei, frumoasa şi bogata Românie a fost deopotrivă admirată si râvnită.

În acest context, turismul românesc ar trebui să reprezinte o importantă ramură a economiei naţionale datorită potenţialului turistic de care dispune ţara noastră. Pe teritoriul ei se regăsesc unele dintre cele mai diverse forme de relief, armonios îmbinate, cu floră şi faună bogată, cu numeroase monumente istorice, de artă şi arhitectură, cu o climă ce permite practicarea turismului în tot timpul anului. Înzestrată cu toate aceste elemente, România poate satisface prin turismul montan, balnear, religios, litoral, de agrement şi cultural cerinţele unor segmente largi de călători de pretutindeni. Însă, statisticile turistice plasează România printre ultimele ţări din Europa Centrală şi de Est potrivit unui studiu al Societăţii Academice Române. Specialiştii în domeniu apreciază că potenţialul turistic românesc nu este suficient promovat, iar privatizarea întârziată în acest sector a încetinit evoluţia turismului comparativ cu statele vecine. În acest context, în următorii ani, turismului românesc i se acordă mari şanse de expansiune pe plan intern şi internaţional. Se preconizează creşterea veniturilor în valută din turism, creşterea numărului de turişti străini, prezenţa în România a cca 14 lanţuri hoteliere, creşterea investiţiilor anuale în noi unităţi de cazare şi alimentaţie şi creşterea numărului de angajaţi din turism.

Vâlcea se înscrie printre judeţele cu fond balnear remarcabil, ceea ce a facut ca activitatea balneară să aibă o veche tradiţie şi să cunoască o amplă dezvoltare aici. Acest fapt a condus la crearea unei importante baze de cazare, servire şi tratament în staţiunile de pe Valea Oltului. Astfel, din punctul de vedere al capacităţii de cazare, judeţul ocupă locul doi pe ţară (după judeţul Constanţa), oferta turistică cuprinzând peste 11.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile, pensiuni rurale şi urbane.

Formele de turism practicate în Vâlcea sunt diverse, precum: turismul balnear, agroturismul, turismul religios, cultural, montan, sporturi extreme etc. Din cauza lipsei promovării şi dotărilor cu echipamente turistice de calitate, turismul montan are o pondere redusă în raport cu potenţialul existent.

Dincolo de evoluţia circulaţiei turistice din ultimii ani determinată de factori conjuncturali, neconcludenţi pentru tendinţele pe termen lung ale turismului balnear, cercetările şi studiile efectuate asupra cererii turistice relevă existenţa unei importante cereri potenţiale a populaţiei româneşti pentru turismul de sănătate.

Prin urmare, turismul balnear valcean are sarcina de a-şi menţine tradiţia şi renumele în condiţiile unei concurenţe tot mai aprige, de a se dezvolta şi adapta tendinţelor internaţionale, păstrând însă produsul turistic balnear local nealterat.

Pe plan internaţional, turismul pentru întreţinere şi repunere în formă este înteles ca o noţiune superioară, pentru o ofertă de servicii ce înglobează atât domeniul turismului balnear cât şi turismul recreativ, de odihnă.

a) În ceea ce priveste turismul balnear, pe piaţa europeană se constată noi tendinţe:

- o îndepărtare de cura medicală tradiţională, către servicii ce vizează menţinerea sănătăţii, fitness şi întreţinerea frumuseţii;

- includerea în profilul staţiunilor a serviciilor de sănătate „nebalneare”, foarte scumpe în alte tări, cum ar fi tratamentele stomatologice, tratamentele cosmetice etc;

- specializarea unor staţiuni pentru cura recuperatorie şi profilaxie pe segmentele copii şi sportivi.

b) În privinţa turismului recreativ, asociat acum, în mod obligatoriu turismului balnear, constatăm schimbări importante în preferinţele populaţiei, astfel:

- se doreste combinarea activităţilor „cu specific balnear” cu plimbări în natură, scurte drumeţii montane, cure de miscare şi activităţi sportive, plajă, baie, înot etc;

- sunt foarte căutate atât ştrandurile termale în aer liber, piscinele acoperite, saunele, terenurile de sport, dar şi spaţiile amenajate pentru picnic, bowling, discotecile, sălile de spectacol, cazinourile etc.

România se află printre ţările cu cele mai mari resurse de ape minerale şi termale din Europa ce au efecte terapeutice miraculoase, o mare parte dintre acestea aflându-se pe suprafaţa judeţului Vâlcea. Astfel, principala atracţie o reprezintă staţiunile balneo-climaterice vestite pentru apele termale şi peisajele inedite.

În urma unor studii efectuate asupra posibilităţilor de dezvoltare turistică a staţiunilor româneşti, specialiştii apreciază că, în următorii ani, Valea Oltului va lua locul Văii Prahovei, devenind noul pol investiţional.

Pornind de la toate aceste afirmaţii, lucrarea de faţă îşi propune să analizeze potenţialul turistic prezent şi de perspectivă al judeţului Vâlcea, să evidenţieze rolul şi importanţa staţiunilor balneo-climaterice în turismul românesc şi să preconizeze direcţiile de dezvoltare a turismului în zonă. De asemenea, pe baza acestora, se urmăreşte găsirea unor soluţii de valorificare şi elaborare a unor strategii de promovare turistică a staţiunii balneo-climaterice Călimăneşti-Căciulata, determinarea gradului său de atractivitate, aceasta reprezentând una dintre locaţiile cele mai căutate atât la nivel naţional cât şi internaţional pentru paleta largă de afecţiuni ce pot fi tratate, dar şi pentru istoria şi resursele sale deosebite.