Biblioteca

Valorificarea Superioara a Potentialului Turistic al Dunarii

Valoare:

9 puncte *

Marime:

1,67 Mb

Pagini:

66

Nota:
9Valorificarea Superioara a Potentialului Turistic al Dunarii, 9 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Turism


Profesor Indrumator / Prezentat Profesorului:

Prof.univ.dr. Ilie D.

* de la numai 3.73 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
CAPITOLUL I 05
1.1. Conţinutul conceptului de turism 05
1.2. Structura ciclului de viaţă a produsului 10
1.3. Tipuri de strategii de lansare 10
1.4. Tipuri de strategii de marketing în turism 13
CAPITOLUL II 21
2.1. Obiectivele promovării 21
2.2. Rolul informării în promovarea turismului 21
2.3. Formele promovării 21
CAPITOLUL III 35
3.1 Aşezare, limite 35
3.2 Relieful 43
3.4. Potenţialul turistic al apelor 47
3.5.Vegetaţia şi fauna 47
CAPITOLUL IV 53
4.1. Activităţile turistice 53
4.2. Potenţialul turistic antropic 53
4.3. Infrasctructura turistică 61
4.4. Tipuri de turism posibil de practicat pe teritoriul parcului 62
CONCLUZII 65
BIBLIOGRAFIE 67

Extras din document:

REZUMAT
Cuvinte cheie –valorificare, eficienţă, produs turistic, ofertă turistică, marketing turistic, poziţionare, promovare
Lucrarea de licenţă VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A POTENŢIALUI TURISTIC AL DUNĂRII aduce prin prezentarea efectuată realul potenţial pe care îl aduce fluviul în contextul unei dezvoltării durabile şi care prin frumuseţea şi structura acestuia să contribuie în mod eficient la acştivităţi de prestaţii turistice cu un real aport la viaţa socio-economică a comunităţilor riverane .
Totodată lucrarea prezintă flora şi fauna de excepţie a unui parc Naţional Porţile de Fier care odată cu ilustrarea şi a unor obiceiuri şi tradiţii zonale să complinească un produs turistic care să penetreze pa piaţa internaţională cu o cotă de piaţă care să confirme reputaţia marelui fluviu.
CAPITOLUL I
1.1. Conţinutul conceptului de turism
Termenul de turism are un conţinut cât se poate de complex, specialiştii atribuindu-i sensuri diferite.
Plecându-se de la originea sa ( de la cuvintele latineşti turnare – a se întoarce şi turnus - mişcare circulară), termenul desemnează o călătorie ( deplasare circulară a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare, aceasta regăsindu-se în majoritatea limbilor de largă circulaţie ( în franceză – tourisme, în germană – tourismus, în engleză tourism, în italiană – tourismo, etc.)
Încă din anul 1942 acesta a fost definit ca fiind „ ansamblul relaţiilor şi faptelor constituite prin deplasarea şi sejurul persoanelor în afara locului lor obişnuit de rezidenţă, fără ca acestea să fie motivate de o activitate lucrativă oarecare.
1) Motivul sejurului este un criteriu care conduce la structurarea călătoriilor dintr-o localitate sau ţară în două mari categorii : cei care intră şi cei acre nu intră în categoria turiştilor.
a) Nu fac parte din categoria turiştilor următoarele tipuri de călători: lucrătorii veniţi din afară, imigranţii temporari sau permanenţi, nomazii, pasageri în tranzit, refugiaţii, membrii forţelor armate, reprezentanţi consulari, diplomaţii, etc.
b) Fac parte din categoria turiştilor toate persoanele care călătoresc într-o
serie de scopuri, cum ar fi : petrecera timpului liber, recreere, sport, misiuni, mitinguri, congrese, studii, vizitarea rudelor şi a prietenilor, realizarea de tratamente medicale, pelerinaje religioase, etc.
În rândul turiştilor unei tări sunt incluşi : străinii nonrezidenţi, naţionalii rezidenţi din afară , membrii echipajelor mijloacelor de transport străine aflate în reparaţii sau în escală care apelează la serviciile de cazare-masă din acea ţară, precum şi vizitatorii de scurtă durată.
Organizaţia Mondială de Turism a propus clasificarea diferitelo tipuri de voiaj, pe seama acestiu criteriu, în şase grupe :
1) timp liber, odihnă, vacanţă
2) vizitarea rudelor şi a prietenilor
3) afaceri şi motive profesionale
4) tratament medical
5) pelerinaje-motive religioase
6) akte cauze.
În 1968, acceaşi Organizaţie Mondială a Turismului a propus încadrarea turiştilor în următoarele trei categorii :
a) Turişti propriu-zişi ( adevăraţi), care călătoresc, în timpul liber, de plăcere;
b)Turişti de afaceri, cărora le sunt asimilaţi parlamentarii, delegaţiile oficiale şi toate celelalte persoane care călătoresc în scopuri profesionale:
c)Alţi turişti, incluzând studenţii străini, pelerinii, misionarii, persoanele aflate la cură, participanţii la funerali;
2) Durata sejurului ( criteriul cazării peste noapte) serveşte la identificarea altor două categorii de vizitatori:
a) excursioniştii ( vizitatorii de o zi), care nu-şi petrec noaptea în localitatea sau ţara respectivă.
b) turiştii care vor rămâne cel puţin o noapte
Maximum de timp pe care o persoană îl poate petrece intr-o ţară pentru a putea fi considerat vizitator este de un an.
Conferinţa Organizaţie Mondială de Turism ( OMT) de la Ottawa din iulie 1991 a redefinit turismul, precizând că acest termen desemnează activităţile angajate de persoane în cursul voiajelor sau sejurului lor în locuri situate în afara mediului rezidenţial pentru o periodă de peste 24 de ore sau de cel puţin o noapte, fără a depăşi un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri sau pentru alte motive adică în alte scopuri decât prestarea unei alte activităţi remunerate în locul vizat.
În baza recomandărilor acestei conferinţe, distingem :
1) turism intern, realizat de rezidenţii unei ţări care vizitează prpria lor ţară:
2) turism receptor, când nerezidenţii unei ţări vizitează o ţară:
3) turism emitent, întâlnit atunci când rezidenţii unei ţări vizitează o altă ţară;
Acestor trei forme li se pot asocia late trei:
1) turism interior, cuprinzând turismul intern şi cel receptor;
2) turismul naţional, care include turismul intern şi cel emitent;
3) turismul internaţional, constituit din turismul receptor şi emitent.
În afara termenului de turism, limbajul curent şi cel de specialitate utilizează şi alţii, având un conţinut, la prima vedere, asemănător, cum ar fi cei de : recreere, călătorie, vizită, excursie etc.
Prin recreere se înţelege tot ceea ce un individ întreprinde în timpul lui liber pentru revitalizare.
Călătoria este o noţiune care presupune deplasarea unei persoane, cu sau fără un vehicol, între cel puţin două puncte situate în locuri diferite, cel care o efectuiază purtând denumirea de călător.
Vizita este noţiunea cu înţelesul cel mai apropiat de turism, indicând orice călătorie care se face în unul din cele şase motive enumerate mai înainte, autorul ei fiind vizitatorul.
Excursia este o vizită având durata de cel puţin o zi, în timp ce turismul este o vizită în care persoana petrece cel puţin o noapte intr-un loc special de găzduire situat în locul vizitat.


    Comentarii:

    UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU REŞIŢA
    DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
    SPECIALIZAREA: MARKETING



    Documente similare:
    Preview document similar
    Valorificarea Potentialului Turistic din Olt
    Referatul contine 16 pagini in format doc cu o marime totala de 160.14 KB.
    Preview document similar
    Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Caras-Severin
    Proiectul contine 9 pagini in format doc cu o marime totala de 23.75 KB.
    Preview document similar
    Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Zonei - Delta ...
    Referatul contine 24 pagini in format doc cu o marime totala de 29.76 KB.
    Preview document similar
    Potentialul Turistic al Judetului Dambovita
    Laboratorul contine 10 pagini in format doc cu o marime totala de 18.94 KB.
    Preview document similar
    Potential Turistic al Judetului Caras-Severin
    Proiectul contine 14 pagini in format doc cu o marime totala de 74.55 KB.
    Preview document similar
    Potentialul Turistic al Carpatilor Romanesti
    Proiectul contine 37 pagini in format doc cu o marime totala de 74.64 KB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Huber Niculescu
    Din cele mai vechi timpuri, hartile au stat la mare pret, iar uneori plata pentru intocmirea lor a fost chiar viata unora dintre cei aventurati pe meleagurile straine, manati de generosul spirit al aventurii sau de dorinta de chiverniseala si de instapanire a pamanturilor, sfarsind rapusi de epuizare, de furia bastinasilor, de boli cumplite sau ... citeste tot
    Scrisa de Huber Niculescu
    Din cele mai vechi timpuri, hartile au stat la mare pret, iar uneori plata pentru intocmirea lor a fost chiar viata unora dintre cei aventurati pe meleagurile straine, manati de generosul spirit al aventurii sau de dorinta de chiverniseala si de instapanire a pamanturilor, sfarsind rapusi de epuizare, de furia bastinasilor, de boli cumplite sau ... citeste tot
    Scrisa de Huber Niculescu
    Din cele mai vechi timpuri, hartile au stat la mare pret, iar uneori plata pentru intocmirea lor a fost chiar viata unora dintre cei aventurati pe meleagurile straine, manati de generosul spirit al aventurii sau de dorinta de chiverniseala si de instapanire a pamanturilor, sfarsind rapusi de epuizare, de furia bastinasilor, de boli cumplite sau ... citeste tot
    Urmareste-ne pe Facebook: subtitrari pentru filme noi, evenimente interesante si bancuri hazlii. Like!