Amenajarea Padurilor

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Amenajarea Padurilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1) Conducerea unei păduri spre starea normală presupune:

a) determinarea funcţiei sau funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii

b) stabilirea obiectivelor ecologice, economice şi sociale ale pădurii

c) stabilirea caracteristicilor structurale ale fondului de producţie normal

2) Încadrarea arboretelor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale se realizată ţinând

seama de:

a) obiectivele ecologice, economice şi sociale ale pădurii

b) funcţiile pădurii

c) obiectivele ecologice, economice şi sociale şi funcţiile pădurii

3) Bazele de amenajare definesc:

a) structura de realizat în următorii 10 ani

b) modelul structural de realizat

c) structura optimă a arboretelor şi a pădurii

4) Bazele de amenajare stabilite prin amenajament sunt:

a) posibilitatea, tratamentul, creşterea indicatoare, vârsta exploatabilităţii si ciclu;

b) tratamentul, compoziţia ţel, tipul funcţional, vârsta exploatabilităţii si ciclu;

c) regimul, compoziţia ţel, tratamentul, vârsta exploatabilităţii si ciclu.

d) regimul, compoziţia ţel, tratamentul, tipul funcţional, vârsta exploatabilităţii si ciclu.

5) Regimul codru se adoptă în:

a) pădurile de fag

b) pădurile de plopi euramerican

c) de stejar, de gârniţă, de cer şi de şleau

d) zăvoaie

6) Prin amenajament compoziţia-ţel se stabileşte:

a) la nivel de arboret,

b) la nivel de fond de producţie

c) la nivel de parcelă

7) Compoziţia-ţel la exploatabilitate ca bază de amenajare reprezintă cea mai favorabilă

compoziţie la care ajung arboretele la vârsta exploatabilităţii şi se stabileşte în funcţie de:

a) compoziţia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure

b) compoziţia ţel-optimă

c) tipul de structură urmărit

d) compoziţia actuală a arboretelor

8) În cazul structurii grădinărite se stabileşte:

a) o compoziţie-ţel la exploatabilitate

b) o compoziţie-tel de regenerare

c) o compoziţie-ţel optimă

d) o compoziţie ţel intermediară.

9) În ce situaţii este admisă cultura răşinoaselor în zonele de câmpie şi de deal:

. a) când se urmăreşte substituirea arboretelor de fag şi cvercinee slab productive

b) când se urmăreşte substituirea arboretelor derivate

c) în înfiinţarea unor culturi pentru ameliorarea terenurilor degradate sau pentru zone de

interes peisagistic

Iulie_2013 Amenajarea padurilor II

2

10) Exploatabilitatea ca bază de amenajare:

a) defineşte structura arboretelor sub raport dimensional

b) marchează momentul când se exploatează un arboret

c) ajută la stabilirea ciclului

d) oferă informaţii despre vârsta la care arboretele se regenerează în condiţii optime

11) La codru grădinărit exploatabilitatea se exprimă prin:

a) vârsta exploatabilităţii

b) diametrul limită sau diametrul ţel

c) prin diametrele medii

d) la codru grădinărit nu există noţiunea de exploatabilitate

12) Exploatabilitatea tehnică se stabileşte după criteriul:

a) creşterii curente a producţiei principale în raport cu sortimentul fixat ca ţel de producţie

b) creşterii medii a producţiei principale în raport cu sortimentul ţel

c) creşterii medii a producţiei totale în raport cu sortimentul stabilit ca ţel de producţie

d) creşterii curente a producţiei totale indiferent de sortiment

13) Vârsta exploatabilităţii de protecţie se stabileşte:

a) pentru arboretele din grupa I funcţională

b) pentru arboretele tipurile III şi IV de categorii funcţionale

c) pentru arboretele din grupa a II-a funcţională

d) pentru arboretele tipurile I şi II de categorii funcţionale

14) Vârsta exploatabilităţii de protecţie corespunde:

a) momentului când creşterea medie se intersectează cu creşterea curentă.

b) momentului scăderii mediei maximului efectelor protectoare ale arboretului.:

c) pădurilor din grupa a II-a funcţională;

d) arboretelor din tipul I şi II funcţional

15) In arboretele din tipurile V şi VI de categorii funcţionale se stabileste:

a) vârsta exploatabilitătii tehnice

b) vârsta exploatabilitatii de protectie deoarece arboretele sunt incadrate în grupa I

functională;

c) vârsta exploatabilitatii absolute deoarece se urmareste obtinerea unei productii mari de

lemn.

d) vârsta exploatabilitătii tehnice corelată cu cea de protecţie

16) Potrivit Normelor tehnice de amenajarea pădurilor vârsta, exploatabilităţii tehnice se

stabileşte pe fiecare specie în funcţie de:

a) clasa de producţie

b) sortimentul - ţel

c) clasa de producţie şi sortimentul ţel

d) vârsta actuală, clasa de producţie şi sortimentul ţel

17) În lucrările curente de amenajarea pădurilor vârsta exploatabilităţii se stabileşte la

nivel de arboret în raport cu:

a) specia majoritară din compoziţia arboretului

b) specia preponderentă corespunzătoare compoziţiei ţel la exploatabilitate

c) specia principală din compoziţia arboretului

d) nu are importanţă specia, important este ca această vârstă să asigure continuitatea

funcţiilor de protecţie atribuite arboretelor;

Fisiere in arhiva (1):

  • Amenajarea Padurilor.pdf