Fiziologie subiecte examen

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Fiziologie subiecte examen.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1. Definiţia procesului de respiraţie

Respiraţia este procesul de degradare oxidativă a substanţelor organice proprii, din care

se eliberează energia necesară proceselor vitale, reprezentând latura catabolică a

metabolismului.

2. Care sunt organitele celulare implicate în respiraţie?

Condriozomii sunt organite celulare cu rol energetic. După formă, pot fi mitocondrii, în

formă de granule sferice sau ovale, condrioconte, în formă de bastonaşe, şi condriomite, ca lanţuri de grăuncioare.

3. Ce este substratul respirator?

Substanţele organice oxidate în respiraţie constituie substratul respirator. Acesta este

reprezentat, în primul rând, de glucide, dar mai pot fi folosite lipidele şi acizii organici. Proteinele sunt folosite în respiraţie numai în caz de înfometare sau în cazuri patologice.

Între volumul de CO2 degajat şi cel de O2 absorbit în respiraţie există un anumit raport numit coeficient respirator, Q = CO2/O2.

4. Care sunt principalele reacţii ale glicolizei?

Principalele faze ale glicolizei sunt:

a) fosforilarea glucozei are loc prin consum de ATP în prezenţa fosforilazei cu formare de

glucozo 6-fosfat, izomerizare în fructozo 6-fosfat şi prin izomerizare transformarea în

fructozo 1,6 difosfat;

b) scindarea fructozo 1,6 difosfatului sub acţiunea aldolazei într-o moleculă de aldehidă 3

fosfoglicerică şi una de dioxiacetonfosfat;

c) oxidarea aldehidei 3-fosfoglicerice în acid 3-fosfogliceric, care trece în acid 2

fosfogliceric sub acţiunea fosfogliceromutazei;

d) transformarea acidului 2-fosfogliceric în acid 2 fosfoenolpiruvic, care apoi sub acţiunea

fosfoenolpiruvatchinazei, trece în acid piruvic cu formarea ATP.

5. Ce este ciclul Krebs?

Ciclul Krebs realizează metabolizarea acidului citric, numită şi "moara acidului citric".

Acest ciclu constă într-un lanţ de reacţii de dehidrogenare şi decarboxilare, catalizate de enzimele dehidrogenaze şi decarboxilaze.

6. Care sunt factorii interni care influenţează respiraţia?

Vârsta plantei, organul și țesutul, starea de activitate fiziologică, conținutul de apă al celulelor și starea sanitară a plantei.

7. Care sunt factorii externi care influenţează respiraţia?

Temperatura, lumina, umiditatea, concentrația de O2 și CO2 și sărurile minerale.

8. Câte tipuri de respiraţie anaerobă cunoaşteţi?

Respiraţia anaerobă este modul de respiraţie întâlnit la plantele inferioare, bacterii şi

ciuperci, care decurge în absenţa oxigenului molecular din atmosferă. Respiraţia anaerobă este cunoscută în practică sub numele de fermentaţie.

După natura produşilor finali, fermentaţia poate fi: alcoolică, lactică, butirică, propionică şi

acetică.

9. Care sunt aplicaţiile practice ale fermentaţiei alcoolice?

Fermentaţia alcoolică constă în degradarea glucozei până la alcool etilic, CO2 şi energie. Ea

reprezintă modul de respiraţie al unor ciuperci inferioare, unicelulare, numite drojdii, din genul Saccharomyces, dar şi al unor ciuperci pluricelulare, din genurile Mucor, Penicillium şi Aspergillus. Fermentația alcoolică este una dintre cele mai importante fermentații industriale, deoarece alcoolul se întrebuințează in industria alimentară, chimică, farmaceutică, a parfumurilor și a cauciucului.

10. Care sunt aplicaţiile practice ale fermentaţiei lactice?

Acidul lactic are multiple întrebuinţări:

- în industria alimentară pentru acidifierea sucurilor şi esenţelor de fructe, limonadelor, bomboanelor;

- în medicină, sub formă de lactaţi de Ca şi Fe, substanţe uşor asimilabile de către organismul uman;

- în industria chimică – mordant la colorarea şi imprimarea mătăsii şi a diferitelor textile;

- în industria pielăriei;

- în industria panificaţiei, paralel cu fermentaţia alcoolică produsă de drojdia de panificaţie în aluat are loc activitatea fermentativă a bacteriilor lactice din microbiota făinii sau a culturilor selecţionate, contribuind la formarea aromei şi la creşterea în volum a pâinii;

- în industria extractivă, la fabricarea amidonului, în timpul operaţiei de înmuiere a porumbului, prin adăugarea de SO2 este inhibată dezvoltarea bacteriilor butirice şi este favorizată dezvoltarea unei fermentaţii lactice; lichidul obţinut de la înmuierea porumbului se foloseşte în formă concentrată ca adaos la obţinerea mediilor de cultură a microorganismelor în industriile fermentative;

- în industria laptelui bacteriile lactice, în special cele homofermentative, sub formă de culturi pure selecţionate, sunt folosite la obţinerea produselor lactate acide: lapte acru, sana,

chefir, lapte acidofil, iaurt, smântână fermentată, a untului şi la fabricarea brânzeturilor;

- prin fermentaţia lactică spontană determinată de bacteriile lactice din microflora epifită a plantelor, se pot conserva prin murare varza, castraveţii, tomatele, măslinele şi poate avea loc însilozarea furajelor verzi;

- în vinificaţie bacteriile lactice pot avea un efect pozitiv, reducând aciditatea vinurilor prin transformarea acidului malic în acid lactic;

- fermentaţia lactică spontană nedirijată poate avea şi un efect negativ, ducând la alterarea unor produse (acrirea berii, borşirea vinului) sau pierderi de zaharoză la difuziune, în industria zahărului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Fiziologie subiecte examen.pdf