Extras din notiță

Cerinte fata de Particularitatile biologice

Griu comun Griu durum Orzul Ovazul Secara

Temperatura T min. la care germineaza este 1-2.,optima pn germinatie si rasarire este 20-25.La asemenea t plantele rasar la 6-8 zile dupa semanat.Pn perioada de semanat-rasarireeste necesar ca in sol sa se acumuleze t de 120-140C si 50-70 t effective.Aceasta suma este indice termic al rasaririi.In perioada rasarire-infratire t optima este de 12-14 C la t de 3-5 C procesele de inflorire incetineaza.Indicele termic al griului pn perioada de semanat la inceputul iernii este 500-550C,t critica -16-18C.Vegetatia de primavera are loc in conditii de t a solului de 5C dar mai potrivite sunt de 12-15C la impaiere15-16C,inspicare si inflorire 20-22C,formarea boabelor si acumularea subs uscate 22-24C. Germineaza la t de 2-3C cerinte optime pn germinare,crestere si dezvoltare asigurindule t de 10-15C,optime pn infratire si calirea este t 6-10C.In faza de impaiere optima este t de 15-20C.Cele mai mari cerinte griul durum il are in faza de inspicare-inflorire de 20-25C.Plantele pot rezista la t negative de -13-15C. Specie de coacere timpurie.In perioada active de toamna are nevoie de 545-549C de t active si 315-320C de t effective.Pn vegetatie in total el are nevoie de 2200-2250C t active si 1400-1460c de t efective.Cerintele fata de t sunt moderate si difera in functie de faza de crestere si dezvoltare.Smintele germineaza la t min de 1-2C cea optima este 10-20 iar max este 30C.Este slab rezistent la t scazute si iernare.Suporta geruri la -12C la nivelul nodului de infratire doar daca este calit.Sensibilitate max a orzului de toamna la ger se manifesta la disprimavarare cind plantele isi consuma subs de rezerva si pot fi distruse la t de -10C. Are cerinte scazute fata de t este o planta cu reactie moderata la caldura.Germineaza la t de 2-3C iar plantele tinere suporta t negative de scurta durata de pina la 4-5C.Suporta mai bine decit celelalte cereale si t maxime. Cele mai rezistente la ger.Plantele infratite suporta t de 18-20C,iar cea optima de 10-12C.T optima pn inspicare-inflorire este de 14-15C.Umplerea boabelor se produce la t de 16-20C.T max 30C.Suma t active pn germinare este 52C,iar pn perioada intre aparitia plantelor si infratire este 67C.Suma t active pn soiurile timpurii constituie 1000-1700C,semitimpurii 1200-1800C si pn cele tardive 1300-1856C.

Umeditate Pn o germinatie normala au nevoie de o cantitate de apa 50 % din masa lor.Aceasta inseamna ca in stratul de 10 cm se gasesc 10 mm umeditate accesibila.Coeficientul de transpiratie este 450,iar coeficientul de consum al apei este 700 t.Mari cerinte fata de apa il manifesta in perioada de impaiere-inspicare.Formarea si umplerea boabelor decurge normal cind umeditat relativa a aerului 60-80% .In timpul rasaririi absoarbe 5-7% de apa,la formarea paiului si la inspicare 50-65%,la coacere in lapte de 20-30% la coacere in pirga 3-7% din umeditate totala. Productii inalte 5-6t/ha pot fi obtinute in cazul in care pe toata perioada de vegetatie cad 200 vv de precipitatie.La umplerea si incoltirea boabelornecesita o cantitate de apa m mare decit griul comun55-60% din greutatea semintelor.In functie de conditiile anului coeficientul de transpiratie este 500-600 unitati.Critice la umeditate sunt perioadele cuprinse intre inspicare si umplerea boabelor.Daca la t inalte este deficit de apa planta formeaza boabe sistave. Are cerinte sporite fata de apa.Coeficientul de transpiratie al orzului de toamna 400-450,a orzoaicii 350-400.Cantitatea necesara de apa pn umflarea semintelor atinge 48-57%.Perioada critica pn apa este cea cuprinsa intre impaiere si inspicare.Manifesta cerinte mari fata de echilibru t aerului si umediatte lui.Cea mai eficienta umplere a boabelor se produce la umeditate aerului de 50-60% si o t de 20-25C,umeditate scazuta 10-12% sau ridicate 70-80% are influentenegative.Dereglarea echilibrului intre t si umeditate contribuie la aparitia unor fenomene precum palirea si sistavirea boabelor. Are cerinte mari fata de umeditate. Coeficientul de transpiratie este 450-500.iar necesitatea de apa pn umflarea boabelor 65%.Perioada critica etse cuprinsa intre aparitia inflorescentei si umplerea boabelor. Manifesta cerinte mari fata de umeditate determinate de coeficientul de transpiratie care este 360-630.Pn umflarea si incoltirea semintele absorb 56% apa raportata la masa uscata a boabelor,critica pn umeditate este prioada intre impaiere si inspicare.

Lumina Planta de zi lunga .Cu cit ziua este mai lunga cu atit planta infloreste si fructifica mai repede .Pn inflorire sunt favorabile zilele mai lungi de 12 ore.Atunci cind ziua dureaza 14-16 ore griul fructifica bine ,la o durata de 8 ore griul nu fructifica. Planta de zi lunga.Daca durat zilei este m mica de 12 ore toamna organele de vegetatie se formeaza mai intens si incepe faza de infratire.In perioada activa a cresterii si dezvoltarii de primavara in conditii de zi lunga cu tendinte de majorare predomona procese de formare o organilor reproductive.Iese din iarna mai slabit decit griul comun.Regenerarea in conditii de zi scurta contrubuie la formarea radacinilor adventive si a lastarilor noi de infratire.Prin acest proces semanaturile se indesesc si sporeste productia. Planta de zi lunga,dar necesita si conditii de zi scurta.In aceste conditii se formeaza sistemul radicular si lastarii de infratire.In conditii de zi lunga faza de lumina dureaza 80-90 zile si 50-60 pn orzoaiaca.In conditii de zi lunga are loc formarea organelor reproductive.Pe parcursul perioadei de vegetatie ,lumina este o sursa necesara si indispensabila pn procesul de fotosinteza. Planta de zi lunga.Cin primavara este timpurie in prima perioada de vegetatie in conditii de zi scurta perioada de vernalizare are o durata scurta10-12 zile.Etapa de lumina are o durata lunga 60-70 zile necesita conditii de zilunga pn formarea organelor reproductive.Are durata de vegetatie m mare 100-120 zile decit cerealele de primavara. Ca reactie fotoperiodica este planta de zi lunga.Datorita acesteia toamna in conditii de zi scurta parcurge nuami 2 etape ale organogenezei(fenofazele de rasarire si infratire),primavar in conditii de zi lunga trece la formarea organilor reproductive.

Sol Ofera productii mari pe solurile cernoziomice structurate bogate n substan nutritive cu un continut mediu de humus de 3-5%.Reactia solului trebuie sa fie neutra sau putin acida pH 6-7.5.Sunt nepotrivite solurile care stagneaza apa,precum si cele nisipoase cu eprmiabilitate ridicata Cerintele fata de sol sunt determinate de capacitatea lui redusa fata de solubilizarea subs nutritive.Cele mai potrivite tipuri de sunt cernoziomurile bine structurate cu structuar fizica usoara si pH5.6-6.8.Se caracterizeaza prin absorbtia rapida a subs nutritive din sol.Utilizarea elementelor de nutritie se inchee la sfirsitul fazei de inspicare.Din aceste considerente trebiue asigurat cu elemente accesibile in prima jumatate a vegetaiei. Este o planta putin pretentioasa fata de sol datorita sistemului radicular bine dezvoltat,valorifica si terenurile slab fertile si cu rectie acida(pH 4-5).Cele mai mari productii se obtin pe solurile lutoase,luto-nisipoase de tip cernoziomic. Are mai putine pretentii fata de sol decit alte plante,valorifica soluri sarace,nisipoase si acide(pH 4-5).Realizeaza productii mari doar pe solurile de tip cernoziomic cu textura medie fertile si cu pH 4.