Particularități morfologice a cerealelor și leguminoaselor pentru boabe

Notiță
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 3 în total
Cuvinte : 2603
Mărime: 18.04KB (arhivat)
Publicat de: Mugur Vieru
Puncte necesare: 0

Extras din notiță

Particularitati morfologice

Griu comun Orz Ovaz Secara Triticalele Sorg

Radacina La incoltire griul formeaza 2-3 radacini embrionare,cele de toamna de obicei 3 radacini,iar cele de primavera pina la 5.In skurt timp apar radacinile adventives,care formeaza in pamint o retea deasa,raspindita in jurul plantei pe raza de 25-35cm.Radacinile patrund in pamint pina la 1m adincime.Sistemul radicular al griului de primavera este mai putin dezvoltat dekit al celui de toamna. Formeaza radacini embrionare si radacini adventiva.Radacinile embrionare provin din radicula embrionului in urma germinatiei semintelor.El are 5-8 radacini embrionare.Se adincesc radacinile in sol pina la adincimea de 25 cm.-100cm. Formeaza 3 radacini embrionareFormeaza 2 noduri de infratire din care se dezvolta radacini coronare. Radacina este mai dezvoltata decit la griu(mai ramificata cu mai multi perisori absorbanti),patrunde in sol pina la 140-175cm.Lateral radacinile se dezvolta pe o raza de 25-30cm.La germinare secara formeaza 4-6 radacini embrionare.Radacina are proprietatea de a solvi si absorbi substantele greu solubile din sol in masura mai mare decit griul. Radacina este fasciculate.Sistemul radicular este alcatuit din 3 tipuri de radacini:

Radacini embrionare

Radacini adventiv embrionare

Radacini adventives

La germinare triticalele formeaza 3-5 radacini adventiv embrionare La ferminare emite o singura radacina embrionara.Sistemul radicular este foarte puternic dezvoltat patrunzind in sol pina la 125-250cm.

Tulpina Tulpina sau paiul griului este cilindrica,formata din 5-7 internoduri goale in interior cu exceptia celui superior care la triticum durum este plin cu maduva.

Este cilindrica formata din 5-7 intrenoduri.Inaltimea tulpinii este de 50-100cm. Este formata din 5-8 internoduri avind o lungime de 80-150cm. Tulpina este formata din 5-6 noduri si internoduri,avind o inaltime de 150-200cm.Tulpina este acoperita cu un strat ceros.Nodul de infratire se formeaza mai la suprafata decit la griu Tulpina este formata din 5-7 internoduri,primul si al doilea interned sunt umplute cu tesut parenchimatic. Celelalteinternoduri sunt incomplete umplute .Internodul superior este gol.Internoduri cresc in lungime de la baza spre virful tulpinii.Inaltimea tulpinii variaza de la 40-150cm. Tulpina este un culm fiind plina cu maduva.Ea este cilindrica,glabra drepta sau putin arcuita formata din 6-15 intrenoduri.Talia este cuprinsa intre 80-250cm.

Frunzele Frunzele au limbul variabil ca lungime,latime si culoare cu sau fara perisori in functie de factorii de vegetatie si de sio,cu urechiuse de marime medie uneori acoperite cu perisori.Lungimea este de asemenea de marime potrivita.

Este asezata altern pornind cite una din fiecare nod al tulpinii.Ele sunt formate din nod foliar,teaca,limb,ligula.urechiuse.Culoarea frunzelor albastruie,verde albastruie,forma limbului este lata la virf rotungita,poate glabra sau paroasa. Sunt lipsite de perisori.Limbul frunzei este usor rasucit de la dreapta spre stinga,invers decit cea a griulkui si orzului.Frunza are ligula foarte dezvoltata si lipsita de urechiuse. Frunzele tinere sunt acoperite de perisori,care au culoarea rosietica-violacee,mai tirziu frunzele capata culoarea verde-albastruie.Limbul frunzelor la maturitate are lungimea de 15-20cm Frunzelesunt formate din teaca si limb.Culoarea frunzelor poate fi verde-argintie,verde-inchis sau verde-galbuie.

Frunzele sint dispuse altern.Teaca imbraca internodurile.Limbul este lung de 50-80cm.Ligula este scurta.Urechiusele lipsesc.

Inflorescenta Inflorescenta griului este un spic.Rahisul format din mai multe articole,poarta de o parte si de alta spiculete.Fiecare spiculet este invelit de 2 glume terminate cu un virf care uneori se prelungeste cu o arista.Intre aceste 2 glume se gasesc 2-5 flori.Fiecare floare este invelita in 2 palee:

-Una inferioara sau externa care care poate fi arestata sau nearestata.

-Si una superioara sau interna,mai mica,membranoasa si nearestata.

Intre palee se gasesc organelle sexual masculine si feminine. Este un spic compus.Pot fi aristate si nearistate. Forma panicul are 3-9 etaje de ramuri.Spicile sunt situate in virful ramificatiilor si akl axului principal.Unt formate din 3 flori dintre care 2 sunt fertile.Inflorirea se incepe de la virf spre baza.Planta autogama. Inflorescenta este un spic compus.Rahisul este pubescent pe margini.La fiecare calcii se insera un singur spiculet cu 2-3 flori.Glumele sunt inguste.Arestele sunt aproape paralele cu spicul.

Inflorescenta este un spic compus.Spicele au cite 29-30 spiculete.Spicul poate fi fusiform,prismatic,alungit-eliptic sau ramificat.Spicele pot fi arestate,cu ariste lungi(8-10cm) sau cu ariste mai scurte (5-8cm).Intrun spiculet se formeaza 3-9 flori,structurate sunt 3-5 si fertile 1-3.Glumele sunt mai inguste decit cele de la griu si mai late decit cele de la secara.

Inflorescenta este un panicul de diferita forme in functie de specie.Dupe forme se impart oanicule rasfirate(efusum),indesate (contractum).Pe ultimele ramificatii se insera spiculete unde se gasesc cite 3 la un loc,cel de la mijloc este fertil iar cele 2 sunt sterile

Fructul Frctul griului este o cariopsa de culoare galbena,bruna sau rosietica.Bobul este lung de 5-8,5mm,lat de 1,6-4,7mm si gros de 1,5-3,5mm.MMB=30-40g iar cea hektolitrica-77-82kg.

Este o cariopsa la care pericarpul este concrescut cu tegumentul semintei.Boabele sunt imbracate in palee,Forma poate fi eliptica alungita,ascutita la capete.Suprafata cariopsei neteda sau slab incretita.Marimea bobului 8-12mm,MMB 25-58g. Fructul este o cariopsa imbracata in palee,se intilnesc si varietati bob golas,MMB este de 25-35g. Fructul este golas,alungit,cu baza ascutita.Suprafata este de culoare galbuie,verzuie,sau galbena-bruna.Are lungimea de 7-8mm.MMB=20-55g.

Fructul este o cariopsa.Boabele sunt mari cu lungimea de 11-12mm.MMB=63-81,9kg.Culoarea boabelor poate fi galbena sau galbena-verzuie.Boabele sunt acoperite cu plevi.

Fructul este o cariopsa imbracate in palee sau golase.Are culoare rosie-neagra,alba cu MMB 18-45g,MH65-70g.Procentul de pleve este 5-14%.

Preview document

Particularități morfologice a cerealelor și leguminoaselor pentru boabe - Pagina 1
Particularități morfologice a cerealelor și leguminoaselor pentru boabe - Pagina 2
Particularități morfologice a cerealelor și leguminoaselor pentru boabe - Pagina 3

Conținut arhivă zip

  • Particularitati morfologice griu ...doc
  • Particularitati morfologice porumb orez mazare.doc
  • Particularitati morfologice soaia arahidele nautul bobul.doc

Alții au mai descărcat și

Bolile grâului și ale orzului

Principiul metodei: Utilizarea determinatorului de agenţi fitopatogeni începe cu observarea simptomelor pe organele vegetative ale plantei, se...

Porumbul Zea Mays

1. Importanţa furajeră Centrul de origine al porumbului este America Centrală (Mexic-Guatemala) şi America de Sud (Peru –Bolivia), de unde a fost...

Productivitatea florii-soarelui în funcție de unele elemente tehnologice

INTRODUCERE Floarea soarelui este una din cele mai importante plante oleaginoase cultivată în lume şi principala plantă oleaginoasă cultivată în...

Tehnologia de Cultivare a Lintei

INTRODUCERE Lintea face parte din ordinul Leguminosales. Importanţa ei constă în conţinutul ridicat de proteină al seminţelor (38 %)...

Legumicultură

DEFINIŢIA ŞI OBIECTIVELE LEGUMICULTURII Privită în sens restrâns, legumicultura este o ştiinţă care se ocupă de cultura legumelor. Etimologia...

Fitopatologie - parte specială

Nr. Denumire boală Diagnostic Agent patogen Transmitere, răspândire Posibilități de management 1. Mozaicul tomatelor - pe frunze apar pete de...

Fitopatologie generală

Capitolul I INTRODUCERE 1.1. Obiectul şi legăturile fitopatologiei cu alte ştiinţe Patologia vegetală sau Fitopatologia (phyton = plantă; pathos...

Horticultura

LP 1 Clasificarea speciilor legumicole Clasificarea dupa originea geografica se bazeaza pe localizarea genezei speciilor si raspândirea lor în...

Te-ar putea interesa și

Agricultură Generală

PARTEA I PEDOLOGIE CAPITOLUL 1 OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE 1.1. Obiectul şi definiţia pedologiei Pedologia...

Ai nevoie de altceva?