Regularizări de râuri și îndiguiri

Notiță
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 5 în total
Cuvinte : 1362
Mărime: 6.64KB (arhivat)
Publicat de: David Udrea
Puncte necesare: 5
O sinteza asupra materiei Regularizari de rauri si indiguiri facuta in cadrul unui semestru la Facultatea de Imbunatariri Funciare

Extras din notiță

1.Miscarea aluviunilor; 2.Mecanismul general de miscare a aluviunilor

Aluviunile sau sedimentele-particule solide sub forma granulara desprinse din scoarta terestra sub actiunea fortelor de orice natura si care sunt transportate de catre curentii de apa.Pt studiul miscarii aluviunilor tb. Sa consideram ca aluviunile sunt mat. Necoezive,practic se deplaseaza independent unele in raport cu altele,iar regimul de curgere al faze lichide este turbulent.Transportul aluvionar se face prin salturi.Fenomenul se explica prin aceea ca intr-un curent turbulent,asupra unei particule de aluviuni situata pe patul albiei,actioneaza atat fortele longitudinale cat si fortele ascensionale care au marimi pulsatorii.Fortele longitudinale repr dif de presiunea de pe partea inf. Si superioara a particulelor de fluid.Fortele care se opun miscarii sunt date de gr. Proprie sub apa, a partic. Si de rezist. Generata de partic. Invecinate asupra acesteia.

3.Caracteristicile fizice si hidraulice a aluviunilor

Aluviunile care formeaza patul albiei si care definesc debitul solid in general nu sunt practic omogene,ci sunt constituite dintr-un ameste de particule cu caracter fizic si geometric diferit. Caracteristicile fizice si geom ale aluviunilor nu pot sa indice modul de reactie a particulelor la cotele care le solicita.Din ac cauza s-a cautat o marime hidraulica care sa reflecte acest aspect.Prin umulte cercetari s-a considerat ca ac marime este vit finala de cadere,fara vit initiala a unei particule intr-un fluid in repaus in spatiul infinit la o temperatura determinata.

4.Mecanismul transportului aluvionar

Misc aluv se studiaza in gen luandu-se in considerare o albie alc dintr-un mat necoeziv(nisip,pietris).Transportul aluvionar de fund sau prin tarare este miscarea aluv pe fundul albiei sau in imediata ei vecinatate.Modul de miscare este influentat de modul de variatie a vit curentului de apa.La viteze mici forta de antrenare a partic nu este suficient de mare pt a det punerea in miscare a aluv.Ca atare partic raman in repaus.Ac situatie se intalneste in nat la raurile cu mat aluvionar grosier la debite mici de apa.Aceasta forma de miscare s.n transport de particule izolate.Odata cu cresterea vit sporeste si nr de particule antrenate in miscare a.i la un moment dat majoritatea partic se afla in miscare a.i la un moment dat majoritatea particulelor se afla in miscarea prin alunecare,rostogolire sau salturi ac forma de miscare s.n transport de masa pe fund neted.

5.Debitul solid

Intr-un curent de apa uniform ,pe un pat mobil,faza de inceput a transportului de aluviuni este caract prin anumite valori,prin marimile carac ale curentului numite marimi critice: ef unitar tangential de antrenare si viteaza critica de antrenare

6.Probleme generale de dinamica a albiilor.Procese de albie

Albiile raurilor sunt intr-o evolutie continua sub actiunea curentului de apa.Currentul de apa caract printr-un anumit regim de curgere isi croieste sg albia ca traseu, forma si dimensiuni ,la randul ei albia prin geometria sa actioneaza asupra cinematicii curentului dandu-i o anumita structura corespunzatoare formei pe care o are la un moment dat.Acest proces numit „proces de albie”se produce continuu cu intensitate mai mare sau mai mica in fct de intensitatea fact climatici care determina redimul de curgere cum sunt precip,temp si de caract geofizice ale terenului pe care are loc scurgerea:relief,propr

7.Definirea albiilor stabile

D.p.d.v al stabilitatii,albiile raurilor pot fi stabile,instabile si divagante.Forma catre care tine un rau este forma albiei stabile.

8.Profilul longitudinal;Criterii de stabilire locala si generala in profil longitudinal

Criterii de stabilire generala: -Pe un sect de lungime L raul are cotele de capat z1 si z2 fixe; -deb raului creste de la Q1 la Q2 intre cele 2 sectiuni; -se admite urm principiu variational: profilul long al albiei tinde catre acea forma care corespunde enet minime consumate de curent in unit de timp pe traseul curpins intre cota z1 si z2

Preview document

Regularizări de râuri și îndiguiri - Pagina 1
Regularizări de râuri și îndiguiri - Pagina 2
Regularizări de râuri și îndiguiri - Pagina 3
Regularizări de râuri și îndiguiri - Pagina 4
Regularizări de râuri și îndiguiri - Pagina 5

Conținut arhivă zip

  • Regularizari de Rauri si Indiguiri.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Creșterii Cabalinelor

1.Importanta cresterii cabalinelor Munca sau forta de tractiune este principala productie de economica realizata de cabaline in conditii de...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Te-ar putea interesa și

Caracterizarea județului Sibiu

I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ 1. DESCRIERE GENERALĂ Localizare Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei,...

Dreptul de proprietate - limite și restricții

INTRODUCERE Dreptul de proprietate, fiind cel mai important drept patrimonial, se bucură de o protecţie juridică aparte, menită să îi asigure...

Regimul Hidrologic al Râului Vaslueț

I. Aspecte introductive Studiile hidrologice au o importanţă deosebită, atât teoretică cât şi practică, numeroasele evenimente nefaste din trecut...

Potențialul turistic al județului Gorj

Potentialul Morfoturistic Situat in partea de sud-vest a tãrii, judetul Gorj are o suprafatã de 5,602 Km2 care reprezinta 2,35% din suprafaţa...

Rezervația naturală - Satchinez

Introducere Omul obişnuit trăieşte sub timpuri, arareori că izbuteşte să mânuiască istoria, damite să o repare spre uitare şi bine. Soarta...

Turism - factor de dezvoltare rurală a Județului Sibiu

INTRODUCERE TURISMUL Deşi considerat de cei mai mulţi dintre experţi din domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a...

Schimbările climatice globale - gestionarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Argeș - Vedea

INTRODUCERE Schimbările climatice reprezintă o provocare uriașă pentru noi toți. Temperaturile cresc, regimul precipitațiilor se schimbă, ghețarii...

Bazinul hidrografic Argeș

Bazinul hidrografic Arges (S=12550 km2; L=340 km; Q=64m3/s) Istoricul cercetarilor: Cercetari importante despre raul Arges si amenajarea...

Ai nevoie de altceva?