Sistematica, Raspindire, Suprafete, Compozitia Chimica a Cerealelor si Leguminoaselor pentru Boabe

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Sistematica, Raspindire, Suprafete, Compozitia Chimica a Cerealelor si Leguminoaselor pentru Boabe.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 5 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Sistematica,raspindire suprafete,productii,omologate in RM

Lintea Arachide Nautul Bobul Lupinul

Importanta Se cultiva pentru boabe care sunt folosite in alimentatia amului,la fabricarea unor sortimente de salam si ciocolata.Faina din boabe de linte amestecata cu faina de griu poate fi utilizata la prepararea pinii.Boabele macinate sau intregi se pot folosi si in hrana animalelor.Ca hrana pentru animale pot fi utilizate si resturile vegetale care sunt mai fine decit cele ale mazarii si au o valoare nutritive sporita.Boabele sunt rezistente la gargarite si pot fi pastrate timp indelungat Se cultiva pn boabe lor bogate in ulei alimentar si subst proteice,uleiul din arahide se utilizeaza in industria de conserve.Turtele ce ramin de la extragerea uleiului sunt bogate in subs proteice- 47% si subs extractive neazotate24% si se folosesc la fabricarea ciocalatei,cafea,halva.Omul mai consuma si seminte prajite.Tulpinile si frunzele echivaleaza cu finul de trifoi.Fixeaza in sol azotul. Boabele de naut se intrebuinteaza in alimentatia oamenilor si in hrana animalelor.Ca planta leguminoasa nautul contribuie la acumularea in sol a azotului fixat pe cale biologica.In cadrul asolamentului,nautul paraseste devreme terenul si din aceste considerente este o planta premargatoare potrivita in primul rind pentru cerialele de toamna dar si pentru culturile de primavera.Importanta agronomica a nautului consta in rezistenta la cadere si in faptul ca la maturitate pastaile lui nu plesnesc.Aceste particularitati avantajoase determina reducerea pierderilor in timpul recoltarii. Se cultiva pn semintele folosite in alimentatia ca preparate culinare (pentru supe,piure surogat de cafea) sau ca hrana pentru animale( sub forma de urluiala sau faina in amestec cu alte concentrate cu un continut de hidrati de carbon-porumb ,ovaz,orz).Calitatile nutritive ale bobului si masa lui verde lau facut sa devina in unele tari furaj extreme de valoros fixeaza pe cale biologica o cantitate de 200 kg/ha de azot.Bobul are o foarte mare importanta agronomica.Contribuie la sporirea fertilitatii solului si este un bun premargator pentru cerialele de toamna si primavera.Pe blob suprafetele plantate cu bob ocupa 2,6 mln ha . Este cunoscut ca ingrasamint verde si planta furajera. Contribuie la sporitea fertilitatii.Lupinul dulce poate fi utilizat in alimentatia animalelor ca furaj concentrat, masa verde, insilozat, sau pasune.De om se pot utiliza ca faine la produse de panificatie sau ca materie prima pn ulei, margarina

Raspindire,suprafete, productii Lintea se cultiva in mai multe tari,plantatiile de linte ocupa globul,suprafata de 3,8 mln ha.In R.Moldova ocupa suprafete foarte mici,chiar daca potentialul ei de productie constitue 200 kg/ha iar uneori si mai mult.

Pe glob plantatiile ocupa suprafete mici 22,2 mln ha, cele mai mari suprafete sind din India, Nigeria. In RM ocupa suprafete mici,sunt cultivate pe sectoare private. In agricultura mondiala nautul ocupa circa 14 mln ha .In R.Moldova ocupa suprafete neinsemnate in gradinele oamenelor Se cultiva pe toate continentele,pe glob exista peste 1 mln ha de plantatii dintre care 500 mii in rusia si 250 mii in africa.El se mai cultive si in Grmania, Polonia, Anglia, Italia.In scop furajer se utilizeaza lupinul dulce. Productia medie la 1 ha variaza intre 30-50 t ,de masa verde in RM lupinul are utilizare rastrinsa si ocupa suprafete mici.

Compozitia chimica In subst.uscata semintele de linte contin 21,3-36% protein brute, 0,7-1.4% grasimi , 2,5-3,6 cenusa, 43,8-53,9 amidon , 2,7- 4,5 celuloza .

Contin 56% grasimi si 21% substante proteice. Dupa extragerea uleiului faina contine 8% ulei, 46% proteina, 23% subs extractive neazotate si 5% substante minerale. Semintele de naut contin 46,4-47,9% amidon,18,5-28,7% protein bruta, 6,2-7,2 grasimi, 2,5-5,4 celuloza,2,5-3,7% cenuca.Cenusa semintelor de naut contine 34,5% fosfor, 20,4 %potasiu, 20,1 %magneziu,10,2% calciu. Semintele de bob contin 26,4-31,2 % protein bruta, 39,4-44% amidon , 1,3 %grasimi, 6% celuloza, 2,6-3,9% cenusa(din substanta uscata),vitaminele B1, C,provitamina A , cantitati sporite de aminoacizi esentiali nesubstituiti. 100kg seminte contin 129 kg u.n , fiecare unitate contine peste 280 g protein digestibila. Lupinul alb contine 34.9% proteine, 20% substante extractive neazotate, 9.4 grasimi. 1 gk de boabe contine 425 g proteina, 184 g lizina, 4.24 metionina, 4.6 cistina, 3,8 triptofan

Sistematica Genul Lens cuprinde speciile: Lens nigricans, L orientalis, L culinaris.Subspecii de linte: Marcosperma (variatati : atrivirens, numularia, pulmanii, iberica, glaucosperma), Microsperma cuprinde 2 grupe asiatica (variatati: grisea, viridula, nigro punctata) si grupa europeana ( variatatea vulgaris).Lintoi este Vicia lensissperma este o buruiana periculoasa apartine variatatii numularia. Arachis hipogaea.Cuprinde 40 specii. Cea mai importanta este Arachis hipogaea.Se diferentiaza 2 subspecii: fastigiata (variatatile:fastigiata si vulgaris); hipogaea ( variatatile hipogaia si hirsuta); procumbens. Nautul-Cicer aeritinum include 4 subspecii,cea mai importanta fiind Euroasiaticum. Ecotipuri de naut bohemicum (bohemicovaccineum, bohemiconigritum), transcaucazicum (lutescens, rufescens, yiolaceum), turcicum (rubiginosum, carneum). Vici faba.Se clasifica in 2 subspecii: paucijuga si eu faba.Variatati de bob : minor, aeqina, major Apartine genului Lupinus care cuprinde speciile : lupinul alb (luteus); albastru (angustifolius): alb (albus); peren (poliphilus).

Omologate in RM Dibuleni, Timburesti, Viorica.Fazenda 1,2,3. Sovhoznii 14 si Volgogradskii Albe Rominesti-care apartinevarietatii major Cluj.Sporandic Lupinul alb

Fisiere in arhiva (4):

  • Doc1lintea-lupin.doc
  • ImportantaOrezu- soia.doc
  • Raspindire griul-secara.doc
  • sistematica triticale-hrisca.doc