Etica în afaceri

1. Repere in evoluţia preocupărilor privind etica in afaceri până in a doua jumătate a sec. 20

2. Etape in creşterea receptivităţii faţă de problemele sociale din anii 60 până în prezent (4 faze)

- Faza economica - Milton Friedman

- recunoaste doar responsabilitatea economica: "maximizarea profitului respectând regulile jocului".

- managerii sunt cei care trebuie sa faca "jocul" actionarilor, persoane sau organizatii care urmaresc doar cresterea profitului.

- daca o firma cheltuieste pentru activitati sociale, ea pierde din competitivitate si se îndeparteaza de obiectivele sale:

- "Firmelor le este îndeajuns de greu sa îsi desfasoare activitatea economica normala. Daca s-ar mai amesteca si în alte probleme în afara producerii bunurilor si serviciilor de care au nevoie clientii si în afara obtinerii capitalului necesar pentru acoperirea riscurilor, investitiilor si asigurarea dezvoltarii viitoare, firmele si-ar trada practic responsabilitatile sociale."

- Ideea ca firma trebuie sa fie profitabila este fundamentala si adevarata, ea conducând totusi la o organizare pur economica.

- Dar, firmele trebuie sa-si dezvolte un sistem care sa sustina o politica de deschidere catre grupurile de lobby si de actiuni politice, care pot ajuta firma prin

– promovarea unor legi referitoare la standardele societale,

– eliminarea practicilor discriminatorii,

– protectia mediului,

– siguranta salariatilor.

- Aceasta poate fi o prima justificare a faptului ca întreprinderile încep sa se implice social preluând o serie de responsabilitati, de pe urma carora pot obtine o serie de beneficii, nu neaparat materializate în bani.

- Faza responsabilitatii publice

- corespunde etapei recunoasterii din partea managerilor a necesitatii implicarii firmelor profitabile în politicile publice, în scopul rezolvarii unor probleme sociale.

- În aceasta etapa, managerii constienti ca au nevoie de o imagine publica favorabila la nivel de piata se implica în dezvoltarea politicilor publice, o notiune

– greu de delimitat, dar care depaseste nivelul sprijinului oferit în promovarea unor legi,

– implicând firmele în definirea si respectarea responsabilitatii sociale, incluzând si mecanismele de schimbare a socialului.

- Faza receptivitatii sociale

- se caracterizeaza prin angajamentul firmelor în implementarea unor programe si actiuni sociale.

- Managerii monitorizeaza similitudinea sau diferentele dintre obiectivele firmei si cele ale societatii, căutând sa asigure o legătură între problemele societății si actiunile organizatiei, dezvoltând capacitati de receptivitate sociala la nevoile constatate.

- Totusi, în cele mai multe cazuri, faza receptivitatii sociale este direct determinata de presiunile sociale.

- Faza problematicii sociale în management

- cea mai recenta etapa a evolutiei responsabilitatii sociale, se caracterizeaza printr-o permanenta observare a mediului intern si extern al organizatiei pentru a identifica schimbarile în problemele sociale, stabilind prompt cea mai adecvata actiune în consecinta.

- Prin examinarea realelor probleme, firmele vor fi sigure ca îsi vor îndrepta receptivitatea spre adevaratele nevoi ale societatii;

- Pentru a îndeplini acest deziderat, este esentiala comunicarea directa cu sectorul public, care-i va transmite problemele sociale cu care se confrunta si la care se solicita sprijin.

- Publicul, guvernele si organizatiile de protectie sociala sunt forte externe care doresc responsabilizarea sociala a firmelor, dar deciziile se adopta în interiorul organizatiei si definesc atitudinea manageriala fata de problema respectiva.

3. Delimitări naţionale – etica / morală, etica personală / etica aplicată / etica / profesională / etica managementului / etica afacerilor