Extras din notiță
1. Forţele distructive ale naturii şi accidentele – pericole permanente pentru viaţă, integritatea corporală şi bunurile omului.
Forţele naturii, dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi activitatea omului sunt principalele cauze generatoare de pagube în economie.
Putem grupa aceste cauze generatoare de pagube în două mari categorii:
- independente de voinţa oamenilor, care au caracter obiectiv,
- legate de comportarea oamenilor, acestea având un caracter subiectiv.
Din prima categorie fac parte forţele distructive ale naturii, ce nu pot fi controlate şi evitate de om ( cutremur de pământ, secetă, alunecări de teren, uragan, furtuni, grindină deces etc.)
Din cea de-a doua categorie fac parte acele însuşiri (calităţi sau defecte), comportamente (neglijenţă, neatenţie, grabă, etc.) care pot avea ca urmare accidente, incendii, explozii etc.
Calamităţile naturale care au o largă arie de răspândire pe glob şi aduc cele mai mari pagube sunt:
- Inundaţiile – se produc fie vara, în regiunile cu climă tropical ori musonic, fie primăvara, în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zătezii sau a gheţei.
- Seceta – afectează puternic activitatea economică şi, prin acesta, periclitează însăşi viaţa oamenilor.
- Cutremurile de pământ – constituie unele din fenomenele cele mai de temut ale naturii, deoarice ele pot provoca imense pagube materiale, la suprafaţa pământului, precum şi modificări profunde ale structurii subsolului şi ale regimului de scurgere a apelor. Anual, pe întregul glob, se produc mii de cutremure dintre care puţine la număr sunt percepute de oameni şi mai puţine provoacă pierderi materiale şi umane mici.
- Incendiile – la fel ca şi alte calamităţi naturale, constituie un factor perturbant al activităţii economice. Acestă calamitate poate fi provocată din cauze independente de voinţa oamenilor, fie din neglijenţă sau acţiuni criminale, ele distrug valori materiale utile, întrerup procesul de producţie, afecteză transporturile, afecteză viaţa şi întegritatea corporală a oamenilor.
Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, deşi face posibilă creşterea rapidă a producţiei, poate provoca accidente care pot avaria sau distruge complet mijloacele de producţie şi bunurile de consum, poate afecta capacitatea de muncă şi chiar viaţa oamenilor. ( de exemplu – folosirea energiei atomice în scopuri militare, precum şi scăparea acesteia de sub control în urma unor accidente, dezvoltarea traficului rutier, feroviar, aerian şi maritim măreşte pericolele circulaţiei).
Activitatea omului prin modul necorespunzător în care îşi îndeplineşte atribuţiile ce-i revin în activitatea economică sau prin comportarea sa necorespunzătoare în societate, poate provoca pierderi materiale sau umane importante. Aici se includ pericolele la care sunt supuşi oamenii în propria lor gospodărie, la locul de muncă, pe stradă, în timpul deplasării lor cu diferite mijloace de transport etc.
2. Forme de protecţie a oamenilor şi bunurilor împotriva acţiunii forţelor distructive ale naturii şi a accidentelor.
În natură şi în societate se produc o multitudine de fenomene provocatoare de pagube care au o frecvenţă mai mult sau mai puţin regulată şi pe care oamenii s-au obişnuit să le întâmpene în diferite feluri în vederea satisfacerii intereselor lor economice şi sociale. Pentru întâmpinarea acestor evenimente viitoare şi în general nesigure, generatoare de pagube, numite riscuri, oamenii folosesc mai multe căi. Cele mai principale forme de protectie a oamenilor si bunurilor impotriva riscurilor sunt:
- Evitarea sau prevenirea riscului. Selectarea măsurilor capabile să facă imposibilă producerea riscului.( de ex renunţarea la cultivarea, în anumite zone, a acelor plante care sunt deosebit de sensibile la grindină şi cultivarea altor plante mai rezistente în zonele respective, evitarea practicării unor meserii de către persoanele predispuse a contacta anumite boli profesionale etc.
- Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. După producerea evenimentelor distructive, însă înainte ca acestea să se fi încheiat, persoanele interesate sunt obligate să ia măsuri pentru limitarea pagubelor produse de riscurile asigurate. (de ex la stingerea şi localizarea incendiilor, aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au îmbolnăvit, pierzându-şi capacitatea de muncă).
- Formarea unor fonduri de rezervă in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de către unitatea economică a unui fend de rezervă, pe care să-l folosească pentru acoperirea pagubelor provocate de calamităţi sau de accidente. (autofinantarea).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Asigurarea si Reasigurarea.docx