Buget și Trezorerie

1.indicatoriPentru a se putea stabili în ce masura economia unei tari va fi afectata de un nivel ridicat al îndatorarii, în eventualitatea manifestarii unor socuri economice si financiare externe, s-a elaborat un set de indicatori. Acestia sunt atât indicatori privind datoria publica (nivel, structura si dinamica), cât si indicatori de adecvare a rezervelor.

Indicatorii privind nivelul datoriei publice sunt:

• Volumul datoriei publice (totale/interne/externe), ce indica totalitatea obligatiilor statului angajate si nerambursate;

• Nivelul datoriei publice externe obtinut prin însumarea datoriei publice externe directe a statului si datoria externa garantata de stat;

Indicatorii privind dinamica datoriei publice exprima variatia absoluta sau relativa a datoriei publice (totale/interne/externe). De asemenea, se poate calcula modificarea (absoluta si/sau relativa) a indicatorilor prezentati mai sus în cadrul celor de nivel si structura.

În plus, legat de datoria externa se pot determina si indicatorii de adecvare a rezervelor, respectiv:

• Rezerve/Datorie externa pe termen scurt: reprezinta cel mai bun indicator de evaluare a suficientei rezervelor pentru tarile care dispun de un acces apreciabil, dar nesigur, pe pietele de capital. El trebuie sa se determine pe baza unei evaluari adecvate a rezervelor si a unei determinari complete a datoriei pe termen scurt a sectorului public si a sectorului privat în functie de scadentele ramase;

• Rezerve/Importuri: este un indicator util pentru tarile cu acces limitat pe pietele de capitaluri; masoara cu eficienta nivelul rezervelor în raport cu gradul de deschidere al economiei, reflectat la nivelul importurilor;

2. Continutul datoriei publice si formele sale de manifestare

Datoria publica reprezinta totalitatea sumelor provenite din împrumuturi datorate la un moment dat de catre stat(în sens larg) creditorilor sai externi si interni. În sens larg, datoria statului cuprinde si obligatiile banesti ale statului fata de alte persoane fizice sau juridice care nu izvorasc din împrumuturi de stat.

Conform legislatiei românesti, datoria publica(cunoscuta în teorie si sub denumirea de datorie publica totala) reprezinta valoarea totala a obligatiilor financiare interne si externe ca urmare a împrumuturilor contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, în numele României si a obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

În scopul evaluarii datoriei publice a României, orice obligatie, exprimata în valuta, este calculata în moneda nationala, utilizându-se cursul valutar comunicat de Banca Nationala a

României, valabil în ultima zi din perioada pentru care se face raportarea.

Clasificarea datoriei publice se poate face si dupa gradul de exigibilitate al acesteia. Datoria publica flotanta reprezinta datoria publica pe termen scurt si cuprinde împrumuturile contractate, pe perioade de pâna la un an, în scopul acoperirii golurilor de casa generate de neconcordanta temporala dintre veniturile si cheltuielile bugetare.

Datoria publica consolidata cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din împrumuturile de stat contractate pe termen mediu si lung, precum si a celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a împrumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp mediu si lung.

În afara celor doua forme ale datoriei publice mentionate, se identifica datoria publica la vedere, care include atât depozitele constituite la Trezoreria publica de catre diversi subiecti autonomi, cât si alte sume banesti colectate de aceasta prin circuitul sau propriu.

3.functii monetareÎn plus, fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca, trezoreria se afla în strânsa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara. Pe masura ce statul a evoluat, a fost posibila exercitarea unui anumit control asupra acestor piete. Trezoreria publica a fost însarcinata cu acest control. Astfel, ea joaca un rol de prim – plan în exercitarea uneia dintre functiile esentiale ale finantelor publice moderne: mentinerea echilibrului monedei si al economiei.