Monedă și Credit

1. Este valabil numai unul din enunţurile următoare:

a) noţiunea de monedă este mai cuprinzătoare decât noţiunea de bani, întrucât

desemnează piesele metalice aflate în circulaţie;

b) moneda reprezintă o marfă şi are întotdeauna valoare intrinsecă sporită, egală cu

valoarea metalului preţios din care este confecţionată;

c) noţiunea de bani este mai cuprinzătoare şi mai veche decât noţiunea de monedă şi

desemnează totalitatea mijloacelor de plată şi de schimb;

d) moneda poate fi confecţionată numai din metale preţioase;

e) pentru ca un bun să îndeplinească rolul de bani, este întotdeauna necesară intervenţia

autorităţii emitente.

2. Funcţia de etalon al valorii este îndeplinită de moneda:

a) numai în cadrul economiilor nemonetare;

b) numai în condiţiile economiei contemporane;

c) numai în condiţiile producţiei bazate pe autoconsum;

d) numai în condiţiile economiei de schimb;

e) numai dacă în cadrul societăţii respective se produc şi se comercializează cantităţi

reduse de produse şi limitate ca sortiment.

3. Îndeplinind funcţia de unitate de cont, moneda:

a) are numai existenţă scripturală, în conturile emitentului şi ale deţinătorilor;

b) permite realizarea de înregistrări contabile şi efectuarea de analize financiare;

c) nu poate îndeplini funcţia de mijloc de plată şi de schimb;

d) există întotdeauna, numai sub forma unei monede compozite, de tipul DST;

e) poate fi reprezentată de moneda care aparţine unei alte perioade de timp.

Nu este valabil unul dintre enunţuri.

4. Biletul de bancă reprezintă:

a) titlul de credit emis de agenţii economici şi prezentat spre scontare la bancă;

b) un înscris emis de bancă, prin care se certifică echivalentul într-o anumită

cantitate de metal preţios;