Economia Constructiilor - Subiecte Rezolvate

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Economia Constructiilor - Subiecte Rezolvate.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Constructii

Extras din document

1. Particularităţi ale producţiei de construcţii-montaj

Producţia de construcţii-montaj, deşi prezintă multe asemănări cu unele din ramurile producţiei industriale, asemănări ce se accentuează odată cu creşterea gradului de industrializare a construcţiilor, totuşi prin esenţa ei prezintă o serie de particularităţi. Aceste particularităţi şi implicaţiile lor sunt:

1) Procesul de producţie în construcţii-montaj are un caracter de mobilitate; spre deosebire de industrie, produsul este fix, iar mijloacele de producţie sunt mobile. Aceasta necesită mutarea periodică a mijloacelor de producţie şi a organizării de pe un amplasament pe altul, în condiţii şi caracter de provizorat. Condiţiile de lucru sunt obiectiv mai dificile decât în industrie, constructorului fiindu-i limitat timpul material pentru perfecţionarea organizării pe acelaşi amplasament.

Implicaţii:

- organizarea distinctă a fiecărui şantier;

- dificultăţi în asigurarea continuităţii folosirii resurselor umane şi materiale;

- necesitatea de a asigura un caracter mobil pentru utilajele de construcţii;

- unele cheltuieli specifice: organizarea şantierului, montarea, demontarea şi transportul utilajelor la şi de la şantier, reamenajarea amplasamentului la terminarea lucrărilor.

2) Cea mai mare parte a volumului de lucrări se desfăşoară în aer liber, ceea ce face ca activitatea de construcţii-montaj să suporte, mai mult decât orice altă activitate, influenţa factorilor atmosferici.

Implicaţii:

- influenţează activitatea muncitorilor; de exemplu, pe timp friguros muncitorii sunt îmbrăcaţi mai gros, mişcările le sunt îngreunate iar la anumite intervale de timp trebuie să intre la adăpost pentru a se încălzi;

- influenţează unele procese tehnologice, care nu se pot realiza la temperaturi foarte scăzute.

3) Caracterul de unicat, pe care îl au foarte multe din obiectele de construcţii, conferă activităţii de construcţii-montaj particularităţile unei producţii de serie mică, cu implicaţiile nefavorabile care decurg din aceasta.

Implicaţii:

- necesitatea unor proiecte specifice pentru fiecare lucrare;

- necesitatea elaborării unei documentaţii economice pentru stabilirea preţului pentru fiecare lucrare.

4) Caracterul foarte complex al producţiei de construcţii-montaj. Obiectele de construcţie pot avea varietate mare în ceea ce priveşte : alcătuirea lor, sortimentele de materiale şi mijloacele de muncă utilizate, soluţiile tehnice, tehnologice şi organizatorice adoptate etc., chiar pentru aceeaşi tema dată.

Implicaţii:

- efectuarea unei analize ştiinţifice a proceselor de producţie, în corelaţie cu condiţiile concrete;

- stabilirea majorităţii soluţiilor tehnologice, organizatorice, de planificare şi de conducere, pe bază de optimizări, luând în considerare mai multe variante;

- întocmirea la toate nivelurile (obiecte de construcţie, şantiere, întreprinderi) a unor proiecte de organizare complexe (tehnologie, organizare şi planificare) pentru ordonarea şi corelarea în spaţiu şi timp a tuturor activităţilor;

- pregătirea proceselor de producţie şi urmărirea riguroasă a aplicării soluţiilor de tehnologie, de organizare şi planificare, cuprinse în proiectul de organizare.

5) Volumul mare al obiectelor de construcţie şi masa mare a materialelor manipulate şi introduse în operă.

Implicaţii:

- mecanizarea manipulării şi transportării materialelor, cu atenţie deosebită la articolele de lucrări care implică masă mare de materiale;

- planificarea şi organizarea riguroasă a transporturilor;

- mijloace de transport specializate pentru transportul materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor cu greutăţi şi volume mari şi/sau condiţii speciale privind poziţia în timpul transportului.

6) Ciclul de producţie îndelungat, pentru realizarea obiectului de construcţie, asociat cu procentul ridicat al producţiei neterminate, conduce la importante imobilizări de fonduri circulante şi la mărirea costurilor de producţie.

Implicaţii:

- necesitatea reducerii duratelor de execuţie a obiectelor de construcţie, prin măsuri corespunzătoare de ordin tehnologic şi organizatoric, optimizarea planificării executării lucrărilor de construcţii-montaj;

- necesitatea decontării pe parcurs a producţiei realizate (lunar) şi nu pe baza producţiei finite.

2. Rolul clientului din sectorul public sau privat

Clientul are 10 responsabilităţi (obligaţii):

1. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins;

2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească;

3. Efectuează sau obţine o analiză cost-beneficiu a propunerii;

4. Stabileşte prioritatea proiectului în raport cu alte nevoi / priorităţi ale clientului;

5. Obţine autorizaţiile necesare pentru executarea lucrărilor;

6. Găseşte banii (capitalul) necesari pentru plată şi se asigură că sumele corespunzătoare vor fi disponibile la timpul potrivit, ţinând pasul cu costurile angajate;

7. Anticipează viitoarele costuri de exploatare / întreţinere şi obţine veniturile sau mijloacele necesare pentru a face faţă acestor costuri;

8. Plăteşte proiectantul şi antreprenorul pe măsura derulării lucrărilor;

9. Determină / aprobă, programul / calendarul lucrării;

10. Examinează critic / urmăreşte comportarea lucrării terminate în raport cu ţelurile / criteriile iniţiale, identifică răspunsurile şi se asigură că lecţiile sunt învăţate şi folosite înainte ca o altă lucrare similară să fie întreprinsă în viitor.

1. Concepe scopul lucrărilor / proiectului de întreprins ¬

Cu toate că există diferenţe mari între tipurile de proiecte iniţiate de clienţii din sectorul public şi privat şi între obiectivele acestora, în ambele cazuri clienţii, fie că sunt departamente guvernamentale, persoane sau companii mici sau mari trebuie să aibă o preocupare comună: de a obţine maximum din banii pe care-i învestesc / cheltuiesc.

Ambele categorii de clienţi trebuie, aşadar, să gândească şi să se manifeste ca oameni de afaceri. Doar pentru că oficialii şi reprezentanţii aleşi din sectorul public nu cheltuiesc banii personali ci mai degrabă banii din punga publică nu există nici un motiv pentru care n-ar trebui să dovedească aceeaşi grijă în luarea deciziilor şi în căutarea obţinerii beneficiului maxim din investiţiile lor. Nici un client nu are resurse nelimitate şi toţi sunt răspunzători în faţa cuiva pentru acţiunile lor - fie că este vorba de familia lor, de acţionari sau de alegători. Există multe lucruri care ne-ar place tuturor să le construim - o grămada de idei - dar nu ne putem permite să atacăm în fiecare an decât un număr limitat de lucrări. Fiecare trebuie justificată, de cele mai multe ori printr-o analiză cost - beneficiu, demonstrându-se o folosire prudentă a resurselor reduse şi probabilitatea venitu¬lui bun adus de investiţie - luând desigur în considerare toate aspectele sociale şi economice asociate. Şi în sectorul privat există o mulţime de idei şi unele exemple superbe de iniţiativă antreprenorială de la locuinţe la construcţii pentru comerţ, timp liber, la spitale particulare sau chiar o universitate, dar şi clădiri goale reprezentând dovada unor decizii greşite sau prea optimiste atunci când au fost luate sau dovada că cineva care a crezut că ştia ce doreau oamenii s-a înşelat pur şi simplu.

Aşadar oricine trebuie să simtă că poate contribui la promovarea ideilor şi conceptelor pentru binele public şi economic în sectorul public în timp ce, tot astfel, persoane individuale sau companii private / publice vor dori şi vor trebui să fie receptive la cererile publice pe care le percep şi să vină în întâmpinarea lor, asigurând facilitaţi şi servicii care, odată disponibile, vor crea interes, cerere şi deci venituri şi profit. Dar în ambele cazuri - sectorul public în egală măsura cu cel privat - trebuie adoptată o abordare de pe poziţia omului de afaceri, iar proiectele propuse trebuie să fie pe deplin justificate, utilizând în măsură cât mai mare cu putinţă analizele de cost şi risc-beneficiu.

2. Defineşte funcţiunile pe care lucrările trebuie să le îndeplinească

Una e să concepi o lucrare - să ai o idee bună – cu ¬total alta e să precizezi scopurile şi obiectivele, deseori încă şi mai greu este să spui în detaliu cum se va comporta în decursul timpului.

Mergând mai departe, funcţiunile trebuie în cele din urmă traduse în condiţii tehnice de detaliu care să poată fi evaluate de antreprenor. Există un adagiu - "dacă nu poţi preciza ceva, nu poţi nici să-i pui preţul"; este vital ca clienţii, din sectorul public sau privat, să ştie cu claritate ce doresc de la o anumită lucrare, iar atunci când este construită "să se potrivească scopului".

Este de asemenea foarte important ca aceste scopuri şi condiţiile tehnice asociate cu ele să fie exprimate clar de la început, deoarece odată ce lucrarea a ajuns la nivelul elaborării detaliilor de proiectare, schimbările târzii ale exigenţelor vor conduce la costuri importante. Asemenea schimbări se dovedesc de regulă foarte profitabile pentru antreprenori dar costisitoare pentru clienţi!

Fisiere in arhiva (1):

  • Economia Constructiilor - Subiecte Rezolvate.doc

Alte informatii

subiectele de examen rezolvate