Fițuici beton

Clasa betonului

Ptr bet utilizat în structurile de rezistenţă mecanică durabilitatea, gradul de impermeabilitate la construcţiile care înmagazinează lichide. În general un bet cu rezistenţă ridicată satisface în bună măsură şi celelalte 2 prop. Calitatea betonului este caracterizată printr-un indice al rezistenţei mecanice şi prin care exprimăm calitatea unui beton Rbk R-rezistenţa, b-beton, K-caracteristic.

Def clasei: clasa betonului este val minimă garantată a rezistenţei la compresiune în N/mm2 det la 28 de yile de la preparare, turnarea şi păstrarea în condiţii standard de umiditate şi temp pe cuburi de 141mm. Val minim garantată corespunde unei probabilităţi ca 95% din val sa se situeze peste această val Rbk,

Clasele definite ]n STAS 10107/0-90

Clasele de beton standardizate

BS-fundaţii elem masive Bc3,5;Bc5Bc7,5

B,A,-slab armate Bc 10Ş B.A.-obişnuit Bc15, Bc20, Bc25,Bc30, clase superioare Bc40, Bc50. Principalii fact care influenţează rezistenţa bet: Marca, dozajul, raportul de apă ciment şi natura agregatelor Rb=Rc((c/a)-0,5)) c-cantitate ciment a-cantitate apă -coeficientul care depinde de natura agregatului Rc- marca cimentului. Dozajul de ciment trebuie să fie cât să se asigure reacţiunea cu o piatră de ciment a.î. cât să se înglobeze agregatul. Cantitatea de ciment este de ordinul 300-350Kg/m3, raportul apă ciment trebuie să asigure hidratarea completă a cimentului. Peste apa necesară pt reacţia completă se adaugă apă pt a asigura lucrabilitate cu reversul că apa în exces duce la defecte. Agregatele de râu faţă de agregatele concasate au forme rotunjite permit o lucrabilitate mai bună, în timp ce la agregatele concasate au o aderenţă mai bună între piatra de ciment şi agregat. Deformaţiile bet

a. neîncărcat: contracţia şi umflarea

b. încărcat: sub încărcări cu aplicări cu viteze mari, -deformaţii sub încărcări de durată –deformaţii sub încărcări de durată

6. Deformaţii din contracţia betonului

În cursul întăririi bet vol pietrei de ciment şi al bet se reduce. Reducerea bet se face pe toate direcţiile. Contracţia se manifestă mai pregnant în primele 3 zile de la turnare

contracţia se datorează pierderii de apă din golurile din ciment când bet e păstrat in aer. Factorii ce influenţează contracţia Compoziţia mineralogică a) componenţii cimentului care prin hidratre produc un vol mare de goluri vor conduce la contracţii mari b. Dozajul de ciment –contracţia creşte cu dozajul de ciment

c. raportul apă ciment –la acelaşi dozaj de ciment contracţia se măreşte cu sporirea raportului apă ciment .d. umiditatea şi temp mediului ambiant Contracţia creşte cu scăderea umidităţii şi creşte cu creşterea temperaturii e) dimensiunile elementelor de bet Pierderea apei din bet se produce mai activ la suprafaţa elem, contracţia se manifestă mai puternic la elem cu suprafaţă specifică laterală amre f. Natura agregatului Dacă agregatele au rigiditate mai mare contracţia va fi mai redusă. Contracţia este fenomenul care este produs de piatra de ciment. În elem de bet armat armătura se opune deformaţiei de contracţie.