Ingineria Valorii

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Ingineria Valorii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 2 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Extras din document

In acest context nevoia de instrumente de modernizare a produselor, de optimizare a acestora, este considerabilã. Unul dintre aceste instrumente este şi metoda valorii, care se aplicã în practicã sub diferite forme:

- Analiza valorii (AV);

- Ingineria valorii (IV);

- Planificarea valorii;

- Managementul valorii.

Metoda Valorii (MV) este o metodă de concepţie şi reconcepţie a produselor care ne permite studierea sau cercetarea unui produs sau a unui serviciu, în condiţii de cost minimal şi în conformitate cu solicitările clientului. Metoda valorii urmãreşte stabilirea unui raport optim între valoarea de întrebuinţare a produselor şi costurile de producţie. Ea este o metodã cu ajutorul cãreia, studiind producţia de bunuri materiale şi servicii, în toate fazele şi elementele ei componente, într-o viziune sistemicã şi funcţionalã, se pot elimina cheltuielile neeconomice şi nejustificate, prin realizarea unui raport optim între valorile de întrebuinţare ale acestora şi costurile necesare obţinerii lor.

Rezolvarea unei probleme prin metoda MV necesitã urmãtoarele tipuri de raţionamente:

1. Acumularea de informaţii;

2. Analiza informaţiei obţinute;

3. Creativitate tehnicã;

4. Luarea deciziei optime privind utilizarea rezultatelor activitãţii de creaţie tehnicã.

Toate variantele de procedee au în componenţa lor cuvântul “valoare”. Se considerã cã un produs/serviciu are valoare dacã are parametrii tehnici şi calitativi ridicaţi şi un cost competitiv. Deci pentru a creşte valoarea unui produs trebuie fie sã-i creştem performanţele tehnice sau sã-i scãdem costul.

Necesitatea metodei MV a fost determinatã de existenţa unor cheltuieli nejustificate datorate fie complicãrii nejustificate a schemelor de principiu a produselor, de alegerea neraţionalã a materialelor, a unor toleranţe de execuţie excesiv de strânse, de utilizarea neadecvatã a unor tehnologii. MV semnalizeazã nu numai consumuri excesive de resurse ci şi soluţii ineficiente.

Ciclul de viaţã al unui produs

- pune în evidenţã evoluţia unui produs şi reprezintã un instrument util de analizã al produsului şi al dinamicii pieţei.

Din punct de vedere al necesitãţii, etapele parcurse de un produs sunt:

1. Necesitãtii funcţionale, când produsul este definit ca o necesitate sub forma unor funcţii.

2. Necesitatea specificatã, când produsul este exprimat ca o necesitate definitã din punct de vedere tehnic şi contractual sub formã de specificaţii.

3. Produsul finit, realizat sub forma unui prototip.

4. Produsul viu reprezintã produsul aflat în serviciu

Pentru realizarea oricãrui proiect important trebuiesc parcurse 6 etape:

1. Studiul de piaţã+ antreproiect

Studiul de piaţã constã în:

- identificarea potenţialilor utilizatori;

- determinarea necesitãţilor;

- evaluarea perenitãţii necesitãţilor.

Antreproiectul (preconcepţia) cuprinde:

- studiul complet al necesitãţilor;

- studii preliminare care conduc la configuraţiilor posibile ale produsului;

- rezultatele anteproiectului sunt prezentate sub forma unui Caiet de Sracini Funcţional.

2. Studiul de fezabilitate – constã în evaluarea posibilitãţilor de realizare a proiectului din punct de vedere tehnic, economic, financiar şi evaluarea fiscurilor.

3. Concepţia produsului – are în vedere atât fabricaţia cât şi controlul produsului şi se finalizeazã prin definirea definitivã a soluţiilor constructive şi tehnologice; toate documentele tehnice necesare sunt elaborate în detaliu.

4. Pregãtirea producţiei + fabricaţia – pornind de la faza anterioarã, trebuiesc asigurate urmãtoarele:

- pregãtirea condiţiilor de fabricaţie şi control;

- pregãtirea utilajelor şi a SDV-isticii necesare fabricaţiei şi controlului;

- asigurarea cu materiale şi a colaborãrilor (subcontractarea unor repere sau subansamble);

- studiul de mentenanţã al liniei de fabricaţie.

5. Omologarea + certificarea – produsul este testat pentru a se determina dacã îndeplineşte toate funcţiile aşteptate şi pentru a se cuantifica performanţele sale tehnice şi economice.

6. Producţia de serie – constã în fabricaţia, controlul şi livrarea produsului.

Imgineria valorii (IV) constã în aplicarea tehnicilor de metoda valorii în principalele etape de proiectare a produselor.

Pe scurt AV este un proces de ameliorare a produselor sau serviciilor, iar IV este un proces de prevenire şi eliminare a unor cauze generatoare de costuri inutile chiar la nivelul concepţiei produsului.

Asigurarea valorii se realizeazã prin aplicarea tehnicilor de metoda valorii în faza de concepţie a produsului.

Controlul valorii este o practicã curentã utilizatã de o întreprindere pentru a se asigura cã se folosesc continuu tehnici de reducere a costurilor.

AIV face trecerea de la o logicã unidimensionalã bazatã pe costuri, la una bidimensionalã, bazatã pe cost şi necesitãţile clientului.

Obiectivul sãu este de a creşte profitul, reducând cheltuielile dar respectând cerinţele utilizatorului.

AIV este o adevãratã metodã de management pentru cei ce se ocupã de optimizarea utilizãrii resurselor şi creşterea valorii produselor.

AIV este un instrument de:

- concepţie, deoarece îşi propune ca în produs sã rãmânã numai strictul necesar satisfacerii necesitãţilor pentru care acesta a fost conceput.

- suport al deciziei, deoarece stabileşterecomandãri pentru alegerea unei soluţii.

- studiu, deoarece stimulezã creativitatea, inovarea şi dialogul între partenerii inteeresaţi.

Scopurile AIV sunt:

- creşterea calitãtii produselor;

- creşterea performanţelor produselor;

- scãderea consumului de materiale;

- scãderea consumului de energie;

- creşterea volumului producţiei fãrã investţii majore;

- lichidarea locurilor înguste;

- înlocuirea materialelor deficitare;

Domeniile de utilizare ale metodei sunt, în principal, urmãtoarele:

- cercetarea şi proiectarea de produse noi şi modernizarea celor din producţia curentã;

- cercetarea şi proiectarea de noi tehnologii şi modernizarea celor existente;

- perfecţionarea proceselor de servire şi auxiliare din unitãţile economice;

- prestãri de servicii;

- proiectarea şi realizarea obiectivelor de investiţii;

- perfecţionarea proceselor de muncã.

Există două nivele de aplicabilitate a metodei valorii.

- primul nivel se referă la modificarea unui produs deja existent;

- cel de al doilea se referă la concepţia unui produs nou.

Obiectivele MV

Metoda valorii urmãreşte stabilirea unui raport optim între valoarea de întrebuinţare a produsului, serviciului şi costurile de producţie directe şi indirecte pe care le genereazã acesta. Obiectivul de bazã al metodei poate fi exprimat prin urmãtoarea relaţie matematicã:

Vî / Ct = maxim

Vî reprezintã valoarea de întrebuinţare a produsului iar Ct costul total al acestuia.

In afara efectelor economice imediate MV pune în evidenţã şi unele carenţe în sistemul de organizare al întreprinderii, care genereazã pierderi în diferite faze ale procesului de producţie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ingineria Valorii.docx