Tematică Contabilitate

1. Definirea patrimoniului agenţilor economici.

Patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor de natură materială sau nematerială precum şi a drepturilor şi obligaţiilor titularilor de patrimoniu referitoare la aceste bunuri.

2. Ce înţelegeţi prin dubla reprezentare în contabilitate?

Oricare ar fi operaţia făcută de agenţii economici modifică în patrimoniu cel puţin 2 elemen-te. Tipuri de modificări: în structură şi în volum.

3. Structura activului patrimonial.

Activul patrimonial cuprinde:

a) active imobilizate:- imobilizări necorporale: cheltuieli de constituire, de dezvoltare, breve-te, licenţe, mărci, fond comercial;

- imobilizări corporale: terenuri, clădiri şi construcţii, utilaje şi instalaţii, mijloace de trans-port, mobilier şi aparatură birotică, animale şi plantaţii;

- imobilizări financiare: titluri de participare, titluri imobilizate în activul de portofoliu, cre-anţe imobilizate).

b) active circulante:- stocuri: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obi-ectelor de inventar, produse finite, semifabricate, produse reziduale, mărfuri ambalate);

- creanţe: clienţi, avansuri acordate, creanţe fiscale, debitori diverşi;

- trezoreria: disponibil la bancă, numerar în casierie, alte valori (bon de masă, bilete de trata-ment).

4. Structura pasivului patrimonial.

Pasivul patrimonial cuprinde:

a) capitaluri proprii: capitalul social, rezerve, rezultatul exerciţiului (+ profit şi – pierdere), rezultatul reportat, prime de capital, diferenţe de reevaluare.

b) datorii: obligaţii către bănci pentru credite sau împrumuturi pe termen lung, obligaţiile co-merciale, salariale, fiscale, avansurile primite, creditori diverşi.

5. Modificări în volum. Exemplificare.

Exemplu: se plătesc jumătate din obligaţiunile comerciale.

Modificare:- A – elementul patrimonial „numerar” în sensul scăderii cu -2,5 mil.

- P – elementul patrimonial „datorii comerciale” în sensul scăderii -2,5 mil.

A – X=P – X

Orice operaţie economică care modifică elementele patrimoniale din A şi P pentru a păstra A=P, dacă un element scade şi celălalt element scade în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.

Exemplu: Se contractează un împrumut de 10 mil.

Modificări:- P – elementul patrimonial „datorii bancare” în sensul creşterii cu 10 mil.

- A – elementul patrimonial „numerar” în sensul creşterii cu 10 mil.

A + X=P + X - A + 10=P + 10.

Orice operaţie economică care modifică elementele patrimoniale din A şi P pentru a păstra A=P, dacă un element creşte şi celălalt trebuie să crească în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.

6. Modificări în structură. Exemplificare.

Exemplu: Se încasează creanţe – 5 mil.

Modificare:- A – elementul patrimonial „numerar” în sensul creşterii cu 5 mil.

- A – elementul patrimonial „creanţe clienţi” în sensul scăderii cu 5 mil.

A + X – X=P - A + 5 – 5=P.

Orice operaţie economică care modifică numai elemente din A pentru a păstra egalitatea A=P, un element creşte, celălalt scade în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.

Exemplu: AGA hotărăşte majorarea capitalului social pe seama rezervelor – 2 mil.

Modificare:- P – elementul patrimonial „capital social” în sensul creşterii cu 2 mil.

- P – elementul patrimonial „rezerve” în sensul scăderii cu 2 mil.

A=P + X – X - A=P + 5 – 5.

Orice operaţie economică care modifică numai elemente din pasiv pentru a menţine A=p un element creşte, celălalt scade în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.

7. Definiţi contul.

Contul este instrumentul specific metodelor contabile cu ajutorul căruia se înregistrează în contabilitate operaţiile economice. Se deschid pentru fiecare element patrimonial în parte.

8. Structura contului.

1. Denumirea contului este identică sau asemănătoare elementelor patrimoniale pentru care acesta s-a deschis. Ex: pentru mărfuri avem contul mărfuri, pentru numerar contul casa.

2. Părţile contului:

a) debit (D) – în partea stângă a contului;

b) credit (c) – în partea dreaptă a contului.

3. Soldul iniţial (Si) arată existenţialul la începutul perioadei şi se preia din bilanţul iniţial. Pentru elementele din activ soldul se preia în debit iar pentru elementele din pasiv în credit.

4. Rulajele contului reprezintă sumele înscrise în cont în perioada înregistrată. Sumele din credit sunt rulaje debitoare(Rd) iar din credit rulaje creditoare (Rc).

5. Total sume: total sume debitoare (TSD= Si + Rd), total sume creditoare (TSC= Si – Rc).

6. Soldul final poate fi calculat prin 2 variante:

Varianta 1: Sf= TSD – TSC - dacă TSD>TSC - sold final debitor (Sfd);

Varianta 2: Sf= Si + creşteri – scăderi.

9. Dubla înregistrare a operaţiunilor economice.

Dubla înregistrare presupune înregistrarea operaţiilor economice cu ajutorul a 2 conturi în care un cont se debitează şi unul se creditează în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.

10. Corespondenţa conturilor.

Corespondenţa conturilor este legătura ce se stabileşte între conturile care înregistrează o operaţiune economică unde suma contului care se debitează este = cu suma contului care se creditează în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.

11. Reguli de funcţionare ale conturilor de activ.

Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita cu Si preluat ca existenţial din Bi şi cu creşterea elementelor patrimoniale datorată operaţiilor economice care aduc modificări elementelor patrimoniului respectiv.