Drept Administrativ

1.Notiunea si trasaturile administratiei publice

Notiunea de administratie publica imbraca 2 sensuri:

- Sens formal, administratia publica reprezinta o serie de organe, cuprinzand diverse structuri administrative, care realizeaza activitatea de organizare a executarii si executarea propriu-zisa a legilor.

- Sens material, administratia publica desemneaza ansamblul autoritatilor publice, institutiilor, struturilor care in regim de putere publica, adigura punerea in aplicare a legii sau in limitele legii presteaza servicii publice.

Trasaturile administratiei publice

Prima trasatura se refera la faptul ca activitatiile administratiei publice se desfasoara sau sunt realizate de autoritati ale acesteia. Aici avem:

- Autoritati de natura statala(Presedintele Romanie, Ministere, autoritati centrale)

- Autoritati autonome locale( ex. Primarii, consilii locale si judetene, presedinti acestor consili).

A doua trasatura a administratiei publice. Este aducerea la indeplinire a legii si a activitatii de prestare de servicii in limitele legii.

Aducerea la implinirea a legii are 2 moduri de realizare. Primul mod de realizare, este organizarea legii acesta este o activitate cu caracter normativ si consta in emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara lagii. Al doilea mod de realizare a aplicarii legii este aplicare in concret a legii, realizandu-se prin emiterea de acte administrative si prin realizarea de operatiuni administrative.

Cea de-a treia trasatura se refera la faptul ca administratia publica isi desfasoara activitatea in regim de putere publica. Regimul de putere publica desemneaza totalitatea prerogativelor de care dispune administratia publica pt a impune interesul public in raport cu interesul privat.

Obiectul administratiei publice il constiutie:

- Executarea legii prin organizarea si executarea legiilor;

- Emitarea de acte normative cu forta juridica inferioara legii;

- Prestarea de servicii publice in limitele legii.

2.Definitia, obiectul si trasaturile dreptului administrative.

Definitia dreptului administrativ – dreptul administrativ este o ramura a dreptului public care reglementeaza relatiile sociale din sfera administratiei publice precum si cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice pe de o parte iar pe de alta parte dintre cei vatamati in drepturile lor si autoritati prin acte administrative.

Trasaturile dreptului administrativ :

- Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public ceea ce insemna ca scopul normelor juridice care il alcatuiesc, este ocrotirea interesului public.

- Dreptul administrativ se caracterizeaza printr-o mare diversitate de sectoare si domenii de activitate( ex. Economie, cultura, politica etc.)

- Dreptul administrativ este dominat de „principiul legatitatii”

- Este un drept exorbitant, adica este caracterizat prin existenta unor prerogative de putere publica, prerogative prin care administratia publica reuseste sa impuna interesul public in raport cu interes privat

- Dreptul adiministrativ este un drept extrem de mobil, mijloacele care il alcatuiesc sunt dinamice schimbandu-se in permanenta.

Obiectul dreptului administrativ il constituie ansamblul normelor juridice care reglementeaza numite relatii sociale din sfera de administrare a activitatii statului si colectivitatii locale.

3.Izvoarele dreptului administrativ

Constitutia – legea fundamentala constituie izvor de drept administrativ, numai in masua in care reglementarile sale se circumsriu oblictului dreptului administrativ.

Legea : legi constitutionale, legi organice, legi ordinare

Actele guvernamentale: hotarari si ordonante( simple si de urgenta)

Actele internationale. Pt a constitui izvor de drept trebuie sa indeplineasca 3 conditii si anume: sa fie ratificate conform Constitutiei, sa fie de aplicare directa, sa reglementeze relatii sociale din sfera administratiei publice.

Actele normative subordonate legii: hotarari de guvern, actele administratiei ministerelor, acte de administratie publice centrale, autonome sau subordonate guvernului.

Ele sunt emise in vederea organizarii si puneri in executare a legilor si constituie izvor de drept doar in masura in care cuprind dispozitii din sfera administratiei publice locale.

Aceste izvoare sunt de drept scris. Izvoarele de drept scris sunt : cutuma, doctrina si jurisprudenta.

4.Guvernul

Guvernul alaturi de presedintele Romaniei indeplineste functia executiva a statului. Regimul constitutional al guvernului este definit in art. 102 din constitutie conform caruia „Guvernul, potrivit programului sau de guvernare, acceptat de Parlament, asigura realizarea politici externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice”. Din acest text constitutional tragem concluzia ca Guvernul are un dublu rol in primul rand are un rol politic care consta in asigurarea realizari politice interne si externe a tarii si in al doilea rand, un rol administrativ care consta in conducerea administratiei publice.

Structura Guvernului. Potrivit art. 102, alin 3 din Constitutie , Guvernul este alcatuit din : prin-ministri, ministri si alti membrii stabiliti prin legea organica. Organizarea si functionarea guvernului Romaniei sunt reglementate de Legea 90/2001, potrivit art.3, alin 2 din Legea 90/2001 din Guvern pot face parte un viceprim-ministru, ministrii de stat precum si ministri delegati sarcini speciale.

Investitura Guvernului. Guvernul Romaniei se investeste potrivit art 85, alin 1 colaborat cu art 103-104 din Constitutie. Procedura de investire a Guvernului presupune urmatoarele faze sau etape:

Desemnarea de catre presedintele Romaniei a unui candidat pt functia de prim-ministru, dar asta numai dupa ce presedintele s-a consultat politic fie cu partidul care are majoritate parlamentara cand exista o asemenea majoritate, fie cu toate partidele cand nu exista o asemenea majoritate.

Alcatuirea echipei guvernamentale. Candidatul desemnat pt functia de prim-ministru are la dispozitie un termen de 10 zile in care sa-si alcatuiasca lista cu ministrii ce e gata, urmeaza a fii prezentata parlamentului pt o cere votul de incredere.

O data cu prezentarea listei care cuprinde ministrii cabinetului de guvernare, se prezinta in parlament si programul de guvernare. Acestea sunt dezbatute de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna. Parlamentul acorda votul de incredere Guvernului cu majoritatea formata din nr total al deputatilor si senatorilor.

Consecintele acordarii votului de incredere sunt in primul rand programului guvernamental propus de canditat, precum si lista ministrilor si insasi candidatul, devin legal reprezentantii guvernului.

Termenul in care Parlamentul poate sa acorde votul de incredere Guvernului este de 60 de zile. Parlamentul nefiind obligat sa acorde increderea la prima solicitare de acest gen. In termen de 60 de zile, Parlamentul poate sa refuze 2 asemenea solicitari, iar la expirarea termenului in conditiile in care nu a fost acodtat votul de incredere, conform art. 89 din Constitutie, presedintele Romaniei poate sa dizolve parlamentul.