Drept Administrativ

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Drept Administrativ.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Cum apreciati rolul executivului in dreptul public local?

Legiuitorul constituant roman a ales solutia reglementarii exprese a rolului politic si administrative al Guvernului aratand in art 102 alin 1 : Guvernul potrivit programului sau de Guvernare acceptat de Parlament asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

2. Ce se intelege prin serviciul public in doctrina de drept administrative?

Serviciul public reprezinta activitatea organizata sau autorizata de o autoritate a administratiei publice, pentru a satisface nevoi sociale in interes public

3. Ce se intelege prin executiv in spiritul doctrinei contemporane?

In terminologia consacrata de doctrina administrativa Guvernul are sarcina fundamentala de a realiza politica natiunii, el este initiatorul, modelatorul, si executantul masurilor de redresare economica, de scadere a inflatiei si stabilizare economica, el raspunde de ordinea publica, de apararea nationala sau de raporturile statului, respective cu alte state.

4. Care este relatia dintre notiunile de autoritati publice si autoritati administrative?

Notiunea de autoritate publica desemneaza pe agentii ori functionarii publici care intra in contact direct si nemijlocit cu cetateanul. Prin autoritate publica mai intelegem si un colectiv organizat de oameni care exercita prerogativele de putere publica fie intr-o activitate statala, fie intr-o activitate din administratia locala autonoma. Organele adminitratiei publice reprezinta categoriile de autoritati care potrivit consitutiei si legilor sunt chemate sa execute legea, sau in limitele legii sa presteze servicii publice uzand in acest scop de prerogative specifice puterii publice.

5. Se mai poate vorbi in prezent in doctrina de drept administrativ de teoria separatiei puterilor?

In prezent se asista la un declin al echilibrului puterilor deoarece organelor executive li se recunoaste plenitudinea exercitarii puterii politice, ele fiind singurele capabile de a elabora o politica nationala. Rolul organelor executive devine astfel primordial. Totusi trebuie remarcat ca revizuirea Constitutiei in 2003, a adus o modificare a art. 1, astfel art 1 alin 4 in actuala formulare are urmatorul continut “ Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislative, executive, si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”.

6. Considerati ca in prezent mai putem vorbi de o separatie a puterilor sau de o colaborare a acestora ? argumentati

Se comenteaza dispozitiile art. 1 alin 4 din Constitutie.

Separatia clara a puterilor implica divizarea acestora in : putere legislative, executive, si judecatoreasca.

Piatra unghiulara a dreptului public contemporan o reprezinta in continuare distinctia dintre roganele legislative si cele executive , considerate anterior antagonice pentru a fundamenta echilibrul puterilor. In prezent se asista la un declin al echilibrului puterilor, deoarece organelor executive li se recunoaste plenitudinea exercitarii puterilor politice, ele fiind singurele capabile de a elabora o politica nationala . Rolul organelor executive devine astfel primordial.

Totusi, trebuie remarcat ca reizuirea Constitutiei in 2003 a adus o modificare a articolului 1. Astfel, art 1 alin 4 in actuala formulare are urmatorul continut: “ Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislative, executive si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”.

7. Cum incadrati din punct de vedere al separatiei puterilor autoritati de tipul – avocatul poporului sau curtea constitutionala? Argumentati

Unitatea puterii politice este o realitate ce nu poate fi contestata, drept pentru care se face referire la celebra teorie a separadei puterilor, pentru a evoca contraputerile institutionale. Puterea de stat este organizata intr-un complex si complicat aparat, ea nu poate fi conceputa fara existenta unor autoritati precum Parlamentul, Seful de Stat, Guvernul, etc. Una este insa puterea de stat ca atare si alta este problema organizarii aparatului de stat, astfel incat sa existe o specializare pentru realizarea functiilor fundamentale ale statului, cat si o contracarare reciproca in vederea mentinerii echilibmlui democratic.

Constitutia din 1923 a dat nastere la doua principii correlative: separatia puterilor, si respectiv, colaborarea puterilor. Trinitatea puterilor devine astfel o frana pentru reglementarea unor institutii, cum ar fi Avocatul Poporulir si Curtea Constitutionala, care riguros nu intra in sfera nici uneia din clasicele puteri. Principiul puterilor a suferit in semnificatia sa exacta o dubla alterare.

- sub influenta spiritului logic, el este exagerat

- sub influenta spiritului juridic, el este deformat.

8. In ce acceptiuni foloseste Constitutia Romaniei notiunea de autoritate publica?

Din titlul III din Constitutia Romaniei, intitulat Autoritatile publice, se intelege ca Autoritatile publice sunt: Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul, Raporturile Parlamentului cu Guvernul, Administratia Publica, Autoritatea Judecatoreasca.

Faptul ca in Constitutie se intalneste un Cap 5 cu denumirea “ Administratie Publica” nu inseamna ca autoritatile precizate acolo – ministere, alte organe centrale de specialitate, prefect, consiliul judetean, consiliul local, primar, organele locale de specialitate subordinate minsterelor – sunt singurele autoritati ale administratiei publice. Legiuitorul constituant a dorit sa arate ca autoritatile publice din cap 5 fac numai administratiei publica, atat la nivel central cat si la nivel local.

Pe de alta parte, art. 52 din Constitutie lasa sa se intelega la prima vedere ca actele administrative emana de la orice autoritate publica.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Administrativ.doc