Elemente de Procedura Penala

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Elemente de Procedura Penala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Cuprins:
I. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL
1. Definiţia procesului penal
2. Scopul proc pen
II. PRINCIPIILE PROCESULUI PENAL
3. Legalitatea proc pen
4. Oficialitatea proc pen
5. Aflarea adevărului
6. Rolul activ
7. Garantarea libertăţii persoanei
8. Respectarea demnităţii umane
9. Prezumţia de nevinovăţie
10. Garantarea dr de apărare
11. Limba în care se desfăşoară proc pen
III. ACŢIUNILE ÎN PROC. PEN
12. Noţ de acţiune în justiţie
13. Acţiunea penală
14. Obiectul şi exercitarea acţ penale
15. Subiecţii acţ pen
16. Trăsăturile acţ pen
17. Momentele desfăşurării acţ pen
18. Stingerea acţ pen. Cazurile în care punerea în mişc sau exercitarea acţ pen e împiedicată
19. Clasarea, scoaterea de sub urmărire, încetarea urmăririi pen, achitarea şi încetarea proc pen
20. Sesizarea altor organe decât cele judiciare
21. Continuarea proc pen în caz de amnistie, prescripţie sau de retragere a plângerii prealabile ori de existenţă a unei cauze de nepedepsire
IV. ACŢIUNEA CIVILĂ
22. Acţ civilă
23. C-ţiile exercitării acţ civile
24. Obiectul acţ civ
25. Subiecţii acţ civ
26. Exercitarea acţ civ
27. Exercitarea din oficiu a acţ civ
28. Acţ adresată instanţei civile
29. Exercitarea acţ civ de către sau faţă de succesori
30. Autoritatea hotărârii penale în civil şi efectele hot civ în pen
V. PARTICIPANŢII ŞI PĂRŢILE ÎN PROC PEN
31. Participanţii
32. Părţile
33. Organele judiciare
34. Instanţele judecătoreşti
35. Compunerea instanţelor de judecată
36. Ministerul Public Rom (MPR)
37. Structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
38. Judecătorii şi procurorii
39. Organele de cercetare pen
VI. PROBELE ŞI MIJLOACELE DE PROBĂ
40. Definiţia probelor
41. Sarcina administrarii probelor
42. Mijloacele de probă
43. Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului
44. Modul de ascultare
45. Consemnarea decl
46. Decl părţii vătămate, părţii civ şi ale părţii responsabile civilmente
47. Declaratiile martorilor
48. Înscrisurile
49. Interceptările şi înregistrările audio sau video
50. Martorii asistenti
51. Mijl materiale de probă
52. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor
53. Perchezitia
54. Identificarea şi păstrarea obiectelor
55. Constatarea tehnico-ştiinţifică
56. Constatarea medico-legală
57. Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică sau medico-legală
58. Expertizele
59. Lămuriri date expertului şi părţilor
60. Raportul de expertiză
61. Cercetarea la faţa locului şi reconstituirea

Extras din document

I. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL

1. Definiţia procesului penal: „Proc pen e activitatea reglementată de lg, deşfăşurată de organele competente, cu participarea părţilor şi a altor pers, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice pers care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nicio pers nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală”.

Caracteristici: - denumirea de proces derivă din cuv latin processus = înaintare, progres; - proc. pen. se înfăţişează ca un complex de acte succesive, care creionează imaginea unei activităţi organizate şi în care se urmăreşte aflarea adevărului şi pronunţarea unei soluţii juste în leg cu conflictul de drept dedus judecăţii; - proc pen e o activitate reglementată de lege, conform adagiului nullum judicium sine lege. Legalitatea proc pen se impune şi datorită existenţei unor instituţii juridice cum ar fi măsurile de prevenţie sau cele asiguratorii; - la desfăşurarea proc. pen participă organe competente, părţile şi alte pers. Părţile sunt pers fiz sau jur care au drepturi şi obligaţii localizate în conţinutul raporturilor jur, de ordin penal sau civil, care se nasc în activ. procesual penală. Sunt părţi în proc pen: inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În proc pen participă şi alte pers ca: martorul, expertul, interpretul, grefierul etc; - activitatea subiecţilor oficiali şi particulari are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, ceea ce prefigurează un principiu fundam al proc pen şi anume operativitatea.

2. Scopul proc pen: „Proc pen are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice pers care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nicio pers nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Proc pen tr să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea pers, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.” Datorită importanţei deosebite pe care o are proc pen în apărarea ordinii de drept şi/sau restabilirea acesteia când a fost lezată prin comiterea de infracţiuni, lg prevede în mod expres scopul acestei activităţi. Scopul proc pen e de 2 feluri: - scopul imediat, care e reprezentat de constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice pers care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nicio pers nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală; - scopul mediat care constă în apărarea ordinii de drept, apărarea pers, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.

II. PRINCIPIILE PROCESULUI PENAL:

3. Legalitatea proc pen: proc pen se desf. atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lg. Legalitatea proc pen impune respectarea întocmai de către organele judiciare a competenţei pe care o au, precum şi respectarea şi asigurarea exerciţiului drepturilor procesuale ale părţilor în vederea soluţionării corecte a cauzelor penale. Ac princ. e dublat de numeroase garanţii. Ori de câte ori lg nu a fost respectată cu ocazia diaspunerii vreunui act procesual sau cu ocazia realizării vreunui act procedural, există posibilitatea anulării lui.

4. Oficialitatea proc pen: actele necesare desfăşurării proc pen se îndeplinesc din oficiu. Comiterea unei infracţiuni dă naştere rap jur de conflict, care cuprinde dreptul organelor competente de a trage la răsp. pen pe făptuitor şi obligaţia acestuia de a suporta sancţiunea pen. În vederea începerii urmăriri pen. sau a desfăşurării judecăţii nu e nevoie de solicitarea sau stăruinţa unor pers fiz/jur, deoarece infracţiunile comise prezintă pericol pt întreaga societate şi aceasta prin mijl sale specifice tr să reacţioneze. Excepţii: atunci când în lege se prevede că pt punerea în mişcare a acţiunii pen e obligatorie plângerea prealabilă a pers vătămate.

5. Aflarea adevărului: în desfăşurarea proc pen tr să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la pers făptuitorului. Astfel, numai ca urmare a aflării adevărului, scopul proc pen poate fi atins şi soluţiile date de organele judiciare vor da satisfacţie celor care urmăresc înfăptuirea justiţiei. Aflarea adevărului în proc pen pp existenţa unei concordanţe între concluziile la care ajung organele judiciare şi realitatea obiectivă privind fapta şi autorul ei. Aflarea adevărului în proc pen e limitată la faptele şi împrejurările care fac obiectul probaţiunii.

6. Rolul activ: organele de urmărire pen şi instanţele de judecată sunt obligate să aibă rol activ în desfăşurarea proc penal. Rolul activ al organelor judiciare e tipic pt proc pen modern. Rolul activ al organelor judiciare e un principiu complex înglobând numeroase aspecte care se realizează pe 3 laturi principale: - stabilirea adevărului se realizează pe baza principiului contradictorialităţii părţilor, instanţa neputând rămâne un simplu arbitru, ci poate dispune administarea de noi probe; - asigurarea despăgubirii părţilor în cazul în care prin comiterea infracţiunii s-au produs şi prejudicii (morale sau materiale); - organele judiciare au dr. dar şi obligaţia să îndrume, să sprijine şi să informeze părţile de toate dr şi oblig pe care ac. le au.

7. Garantarea libertăţii persoanei: în tot cursul proc pen e garantată libertatea pers. Nicio pers nu poate fi reţinută, arestată sau privată de libertate în alt mod şi nici nu poate fi supusă vreunei forme de restrângere a libertăţii decât în condiţiile prevăzute de lg. Dacă cel împotriva căruia s-a luat măsura arestării preventive sau s-a dispus internarea medicală sau o măsură de restrângere a libertăţii consideră că ac. e ilegală, are dr, în tot cursul procesului, să se adreseze instanţei competente. Orice pers care a fost, în cursul proc pen, privată de libertate sau căreia i s-a restrâns libertatea, ilegal sau pe nedrept, are dr. la repararea pagubei suferite. În tot cursul proc pen, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune. Libertatea omului face parte din drepturile fundam ale acestuia înscrise în legi interne şi internaţ. Ac. art. treb coroborat cu art. 23 din Constit unde se prevăd cazurile în care unei pers i se poate restrânge libertatea şi care organe au competenţa de a face acest lucru.

8. Respectarea demnităţii umane: orice pers care se află în curs de urmărire pen. sau de judecată treb tratată cu respectarea demnităţii umane. Supunerea acesteia la tortură sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante e pedepsită prin lg. Din 1990 principiul respectării demnităţii umane e înscris expres în cadrul principiilor fundam ale Cpp. Nu se poate invoca nicio cauză care ar exonerea de răspundere pers care în timpul unui proc pen. ar supune o altă pers la un astfel de tratament. E un princ. absolut de la care nu pot exista derogări sau excepţii. Pt a întării ac principiu în lg pen au fost incriminate o serie de infracţiuni care ar aduce atingere acestui principiu (ex. tortura).

9. Prezumţia de nevinovăţie: orice pers e considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hot pen. definitivă. Prezumţia de nevinovăţie şi-a câştigat autonomia, ca regulă de drept, abia în secolul 18, pt prima oară ea fiind proclamată în legislaţia SUA şi apoi în Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789.

Fisiere in arhiva (1):

  • Elemente de Procedura Penala.doc