Biologie animală

Mecanismele circulatiei- lichidel;e circulante-hidrolimfa-prezinta la org. animale inferioare(spongieri, celenterate). Nu este un lichid circulant propriu-zis cu o compozitie constanta. Hidrolimfa care circula prin canalicule speciale sau prin sist. gastro vascular nu se deosebeste prea mult de apa din exteriorul org. animale. Ea asigura schimbul de mat. si energie a mediului intracel. cu mediul de viata.

Hemolimfa –o intalnim la nevert. mai evaluate (crustacee, moluste, insecte). Este incolora, usor opalescenta pana la albastrue(hemocitonina crustaceelor) sau rosie la viermi cu o compoz. precisa si diferita de mediu ext. corporal. Ea este in continua miscare dat. unor organe pulsatile propulsoare.

Sange, limfa si plasma interstitiala-are o compoz. precisa cu atat mai constanta cu cat org. este mai evoluat. Culoarea difera, sangele este rosu dat pigmentului hemoglobina. Limfa este incolora dat. continuu ridicat in lipide. Acest lichid circulant al vert. este in continua miscare dat. dez. unor organe contractile bine individualizate. Hemolimfa nevert. Si sangele vert. desi difera prin compoz. bio-ch si constanta parametrilor acesteia joaca un rol simulator in fiziologia org.: -intervin in transp. subst. alimentare absorbite la niv peretelui digestive la cel. Corpului;

-transp. Produsilor de catabolism cel. deversati in lichidul extracel. la sist. excretoare;

-transp. O de la epiteliile respiratorii la cel. corpului si a CO2 de la cel. corpului la epiteliile de schimb;

-integrarea interna a org. prin transp. Metabolitilor si al hormonilor;

-reactii de imunitate cel. si seologica participand la asiguararea imunitatii nat. a org. animal;

- termoreglatoare prin inmagazinarea si transp. de la organe termogene (ficat, muschi, rinichi) la restul corpului asigurand uniformizarea termica a acestuia.

Componenta sangelui- dat. cant. Constante a masei si compoz. sangelui poate fi cosiderat un tes. Lichid format din elem. figurate si subst. fundamentala intercel. Din masa totala a sangelui numai o parte circula active prin sist. vascular, restul fiind continuu in organe caviatre cu structura ramificata. La om in repaus sangele este repartizat 10% in sist. coronarian, 30% in rinichi, 20% in organelle abdominale, 40% in sist. muscular. Sangele este compus din 45% elem. figurate si 55% plasma sanguina. Plasma sanguina se obtine prin sedimentarea elem. figurate. Ea are o culoare galbuie si prez. o serie de propr. fiz., ch, bio., fiind esentiala pt viata organismului. Animalele acvatice prez. unele particularitati leg. de mediul de viata. La nevert acvatice dulcicole mediul intern este mentinut mult mai concentrate decat mediul ext. prin eliminarea unei urine hipotonice in cant. mari

La nevert acvatice marine conc. Mediului int. este aproape = cu cea a apei marine.

Vert. inf. Dulcicole- sunt in situatia nevert. dulcicole. Pestii ososi marini au in schimb un mediu int. mult mai deluat decat apa marina a mediului pe care il mentin prin eliminarea unei cant. reduse de apa si a unor cant. importante de saruri prin branhii.

Elem. figurate -sunt dif. ca forma, marime, nr. Dar mai ales k rol la diferite grupe de animale. La vert. deosebim globulele rosii numite eritrocite si globulele albe numite leucocite. Elem. figurate rosii(eritrocitele)-pot fi nucleate(pesti, reptile,pasari) sau anucleate la majoritatea mamiferelor inclusive la om. Prezenta hemoglobinei face posibila incarcarea usoara cu O si CO2 in functie de tensiunea acestora asigurand transportul acestor gaze la si de la tes. La si de la tes. Respirator. Forma discoidala turtita a eritrocitelor ofera o suprafata mare de schimb a celor 2 gaze intr-un timp foarte scurt. La om suprafata totala a hematiilor este de 3000m2. Nr. Lor variaza intre 4.5 milioane – 6.5 milioane in functie de presiunea O din mediu. Nr. lor scade odata cu varsta si indeplinesc o functie respiratory. Ele au o permeabilitate selective pt apa si saruri funcionale ca niste osmometre microscopice. Elem. figurate rosii au o incarcatura electrica neg. ceea ce asigura mentinerea acestuia in suspensie. Au viata scurta in medie 30 zile maxim 100-120 zile in medie se distrug si iau nastere aproximativ 200000 de cel/mm sange. In structura elem. figurate rosii intra macromoleculele cu propr. antigenice respective aglutinogen. Ei se grupeaza astfel:

-fact. A,B,O;

-fact. RH, RM.