Boli și dăunători

Familia Erysiphaceae

Ordinul Perisporiales

Clasa Ascomycetes.

- una dintre cele mat răspândite boli la cerealele păioase, mai ates la grâu şi orz, dar poate să apară şi la gramineele din păşuni şi fâneţe.

-in RO. pagube între 3-4%, până la 20% din producţie.

Simptome

- Boala începe să se manifeste -primăvara de timpuriu, prez. simp-tome pe toate organele plantei.

- la înc., la baza tulpinilor şi pe tecile şi limbul frunzelor inf. apar pete galbene sau verde deschis acop. cu perniţe păstoase, albe, prăfoase, izolate sau confluente, sub care ţesutul gazdei se necro-zează. Aceste perniţe sunt consti-tuite din miceliul şi conidioforii cu conidiile ciupercii. Cand cond. sunt favorabile, boala se extinde şi pe frunzele sup. şi chiar pe spice.

- plantete bolnave sunt stânjenite în creştere, spicele sunt mici, cu boabele şiştave deoarece f. puter-nic atacate se usucă de timpuriu.

Plantele atacate suferă şi modificări ale proceselor fiziologice :

- scăderea accentuată a cantităţii de clorofilă în fr. acoperite de miceliul ciup., mărirea trsp precum şi scăderea intensităţii respiraţiei.

Ciuperca Erysiphe gramirtis poa-te să producă infecţii şi toamna, pe grâul de toamnă şi în acest caz pl. bolnave sunt mai sensibile la ger.

Miceliul ciupercii este alcătuit din hife ramificate, pluricelulare; este ectoparazit şi se fixează pe supraf. org. atacate cu ajutorul apresorilor. Prin prelungirea acestora apar ha-ustori voluminoşi, digital ramificaţi, ce pătrund în cerutele eptdermrce ale plantei gazdă. Pe miceliu se formează conidiofori cu conidii.

Conidioforii sunt scurţi, hialini, simpli, dispuşi perpendicular pe miceliu, cu celula bazală aproape sferică. Conidiile sunt unicel. elipsoidale puţin trunchiate la capete, hialine. Ele germinează la o temperatură minimă de 3°C cu optim între 11-17°C şi în condiţii de lumină. Către sfârşitul perioadei de veg.ciuperca formează peritecii

prevăzutela exterior cu apendici scurti, simpli, de culoare brună.

Ciclul evolutiv. După recoltarea grâului, ciuperca rezistă pe resturile de plante bolnave sub formă de peritecii care devin mature toamna sau în primăvara anului următor.

La majoritatea formelor specializate ale speciei Erysiphe graminis stadiul de peritecii are rol sec. în iernarea parazitului. In acest caz, periteciile ajung la maturitate înk din toamna şi eliberează ascosporii care produc infecţiile primare pe culturile cerealelor de toamnă. A-ceştia dau prin germ filam d infecţie

Când apar condiţii nefavorabile, patogenul îşi întrerupe activitatea şi iernează sub formă de miceliu de rezistentă. Infecţiile primare au loc toamna şi rareori primăvara.

Boala este influenţată de o serie de factori de mediu şi agrofitotehnici : In anii secetoşi se constată o mai mare intensitate a bolii; temperatura optimă este de 18-20=C când incubaţia are ioc în 3 zile pe când la 5"C incubaţia are loc în 14 zile. Terenurile joase, umede, semanaturile dese cu aerisire slabă, timpul ploios şi rece, roua, ceaţa, irigarea neraţională, fertilizarea cu doze mari de îngrăşământ azotos, toate acestea favorizează apariţia şi evoluţia bolii