Bazele Contabilității

TESTE GRILĂ

1. Treptele metodei contabilităţii sunt:

a) reprezentarea mişcărilor de valori sub formă de bilanţ;

b) reprezentarea cifrică a mişcărilor de valori ca un bilanţ mobil;

c) contul, procedeu propriu contabilităţii;

d) calculaţia costurilor;

e) sistemul de calcul contabil digrafic;

f) calcule periodice de sinteză.

2. În baza datelor: capital social subscris şi vărsat 100.000.000 lei, rezerva legală 10.000.000 lei, furnizori 20.000.000 lei, rezerve din reevaluare 5.000.000 lei, prime de emisiune 5.000.000 lei, debitori 10.000.000 lei, determinaţi valoarea resurselor proprii.

a) 110.000.000 lei;

b) 150.000.000 lei;

c) 120.000.000 lei;

d) 140.000.000 lei.

3. Să se determine mărimea activelor imobilizate la o întreprindere care prezintă următoarea situaţie: clădiri 100.000.000 lei; disponibil la bancă 30.000.000 lei; titluri de participare 10.000.000 lei; fond comercial 5.000.000 lei; valori mobiliare procurate cu titlul de plasament 20.000.000 lei; creditori 5.000.000 lei; licenţe 3.000.000 lei, aparatură birotică 22.000.000 lei.

a) 170.000.000 lei;

b) 140.000.000 lei;

c) 145.000.000 lei;

d) 150.000.000 lei.

4. Care dintre elementele de mai jos sunt imobilizări corporale:

a) clădiri;

b) terenuri;

c) obiecte de inventar;

d) mijloace de transport;

e) produse finite;

f) programe informatice.

5. Care din următoarele elemente nu fac parte din imobilizările necorporale:

a) capital social;

b) cheltuieli de constituire;

c) fond comercial;

d) aparatură birotică;

e) programe informatice.

6. Care dintre următoarele structuri nu fac parte din pasiv:

a) capital social;

b) cheltuieli de constituire;

c) rezultatul reportat;

d) subvenţii pentru investiţii;

e) rezerve;

f) cheltuieli cu energia şi apa;

g) venituri din activităţi diverse.

7. Mijloacele circulante au următoarele caracteristici:

a) au durata de rotaţie mai mică de un an;

b) îşi schimbă forma iniţială şi funcţională în funcţie de stadiul circuitului economic;

c) se află în continuă fluenţă valorică;

d) rămân în societate în mod durabil.

8. Care din următoarele elemente fac parte din categoria imobilizărilor financiare:

a) garanţiile şi cauţiunile depuse de unitatea patrimonială la terţi în vederea executării unei obligaţii;

b) acţiunile proprii răscumpărate;

c) împrumuturile acordate pe terme lung;

d) titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu.

9. Care din următoarele elemente fac parte din categoria mijloacelor circulante materiale:

a) obiecte de inventar;

b) semifabricate;

c) aparatură birotică;

d) ambalaje.

10. Care dintre următoarele elemente patrimoniale fac parte din categoria mijloacelor circulante în decontare:

a) clienţi – creditori;

b) debitori;

c) efecte de primit;

d) creditori;

e) furnizori – debitori;

f) debitori.

11. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt mijloace circulante băneşti:

a) acreditive;

b) timbre fiscale;

c) titluri de participare;

d) obligaţiuni emise şi răscumpărate;

e) avansuri de trezorerie;

f) garanţii depuse la terţi.

12. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt resurse proprii:

a) profit;

b) capital social;

c) rezerve din reevaluare;

d) împrumuturi acordate pe termen lung;

e) acreditive;

f) prime legate de capital.

13. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt resurse străine în angajamente:

a) furnizori – debitori;

b) creditori;

c) debitori;

d) efecte de plătit;

e) impozit pe profit;

f) clienţi – creditori;

g) TVA de recuperat.

14. Pasivul reprezintă:

a) resursele interpretate economico-juridic şi posturile rectificative de pasiv contra activ;

b) resursele interpretate economico-juridic şi consumaţiunile de valori;

c) resursele interpretate economico-juridic şi posturile rectificative de activ contra pasiv.

15. Care din următoarele egalităţi bilanţiere corespund grupurilor de operaţiuni inseparabile:

a) A + X – x” = P + x’;

b) A – X + x” = P – x’;

c) A – x’ = P – x” + X;

d) A – x” = P – X + x’;

e) A – X + x’ = P – x”;

f) A + X – x’ = P – x”;

g) A + x’ = P + X – x”.

16. Care este egalitatea bilanţieră corespunzătoare grupului de operaţii inseparabile generatoare de mişcări permutative în activ şi mişcare opusă de sporire:

a) A – X + x’ = P + x”;

b) A + X – x” = P + x’;

c) A + X – x’ = P + x”.

17. Dacă la sfârşitul perioadei de gestiune se determină că TVA deductibilă este 760.000 lei, iar TVA colectată este de 570.000 lei, operaţiunea prin care se decontează TVA-ul corespunde uneia din următoarele egalităţi bilanţiere:

a) A – x” = P – X + x’;

b) A + X – x’ = P + x’;

c) A – X + x’ = P – x”.

18. Care dintre următoarele operaţiuni economico-financiare corespund egalităţii bilanţiere A + X – x” = P + x’:

a) vânzarea unor obligaţiuni al căror preţ de înregistrare este 500.000 lei la un preţ de vânzare de 600.000;

b) scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport cu valoarea de inventar 100.000.000 lei, amortizat 80%;

c) înregistrarea unui decont de cheltuieli de 600.000 lei ştiind că avansul de trezorerie acordat iniţial a fost de 500.000 lei, iar diferenţa de 100.000 lei se înregistrează ca o datorie faţă de angajatul trimis în delegaţie.

19. Funcţiile contului sunt:

a) funcţia de informare;

b) funcţia sintetică;

c) funcţia de clasare corectă a materiei contabile;

d) funcţia de investigare;

e) funcţia de calcul;

f) funcţia de control;

g) funcţia de sistematizare.

20. Dubla înregistrare este:

a) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unei operaţiuni într-un cont de activ care se debitează şi într-un cont sau mai multe conturi de pasiv care se creditează;

b) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unor grupuri de operaţiuni inseparabile în debitul şi creditul unor conturi de activ sau de pasiv care se modifică în acelaşi sens;

c) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unei operaţiuni în debitul unui cont sau mai multor conturi sau şi concomitent în creditul unui cont sau mai multor conturi.